14 aprilie
Oare ce e fericirea? Ma tot gandesc la asta de ceva timp, pentru ca am senzatia ca ceea ce am trait in aceste ultime zile ar putea fi numit asa. “Fericirea este...“ in acest fel ar putea incepe o compunere de clasa a IV-a. Dar clasa a IV-a a trecut de mult, iar eu inca ma mai intreb. Acum o saptamana ma plimbam cu Maria prin magazine sa cautam cadouri de Paste, cand i-am pus intrebarea. “Pai, sincera sa fiu, inainte sa raman insarcinata cred ca nici nu m-am gandit vreodata la asta ;). Ce vrei, eram cam cu capul in nori. Dar acum cred ca fericirea e aici, la mine in burtica. ;) Si mai e ceva. Atunci cand sunt cu Filip, ma simt nesperat de bine, deci s-ar putea spune ca am doua motive ca sa fiu fericita.“ Maria a sfarsit prin a nu mai cumpara decat hainute si jucarii pentru baietelul ei care se va naste in curand. Nu i-am vazut niciodata ochii stralucind atat de intens, nici macar atunci cand isi mai lua un tricou de la Hippie Shake. Desi va fi mama la 17 ani si n-o duce chiar pe roze, nici la scoala, nici acasa, as putea spune ca prietena mea, Maria, e fericita.
M-am apropiat destul de mult de Sorin. Ne vedem aproape zilnic, plus ca Pastele l-am petrecut impreuna si am fost invitata la ai lui la masa. Am avut niste emotii crunte, dar pana la urma totul a fost foarte bine. “Stii ca s-ar putea sa-mi fie expuse trei desene intr-o expozitie colectiva?“ “Sorin, dar asta e absolut minunat! E mai mult decat fantastic, nici n-am cuvinte...“ “Adevarul e ca nici nu mai stiu cum sa-mi stapanesc emotiile, dar cred ca sunt fericit!“ Si Sorin e fericit. Si eu ar trebui sa fiu fericita pentru fericirea lui, dar... nu-mi pot stapani o usoara tristete. Acum pot fi sincera. Oricat de cool ma dau, mi-ar fi placut ca Sorin sa-mi spuna ca e fericit ca suntem impreuna, ca m-a intalnit & stuff. Cred ca asta m-ar fi facut mai fericita. “Dar tu, esti fericita acum, nu?“ m-a intrebat Maria. Am scos un “Da“ automat. Dar iata-ma in fata foii, in momentul unui raspuns sincer fata de mine insami. (Cand) sunt fericita? Sunt fericita, uneori, cand afara e toamna sau primavara, cand revad marea dupa mult timp si ma dor ochii de atata uitat in zare, cand imi cumpar o pereche de pantofi frumosi, cand merg cu trenul si ma zgaiesc pe geam si acum, incerc sa fiu fericita cand merg cu Sorin pe strada si-mi spune ca e fericit.

» adauga comentariul tau

» adauga comentariul tau