Cred ca am racit! Nu mai scap de durerea de cap si nici de servetele ­ si cu atat mai putin de lipsa de chef pe care o afisez la ore. Diriga mi-a zis ca sunt apatica. Probabil o expresie mult mai potrivita ar fi "cu capul in nori³. Adevarul e ca inca mai visez la munte, la zapada si la cat de frumos a fost in vacanta. Partea buna e ca, desi trebuie sa fac un efort extraordinar pentru a ma trezi devreme in fiecare dimineata, nu mai sunt atat de suparata pe sistem! ;) Poate am uitat sa-ti spun, dar la spectacolul de Craciun din liceu, toata lumea a fost foarte incantata de felul in care am jucat, asa ca mai nou sunt si vedeta. ;) Sa le vezi pe toate enervantele alea dintr-a XII-a, care imi aruncau priviri de sus la inceputul semestrului trecut. Brusc au devenit foarte amabile si zambitoare. Ieri, Cristina de la 12 B a venit si mi-a strecurat o invitatie la petrecerea ei de majorat. Mai avea putin si-mi cerea prietenia, atat de gales ma privea pe sub genele ei rimelate. ;) Nu cred ca ma voi duce, dar a fost foarte haioasa faza in sine. Zilele se scurg foarte linistit, cu ore la scoala pe jumatate amortite, cu plimbari scurte de seara cu Bogdan si cu nopti lipsite de insomnii. Singura chestie care imi ridica adrenalina e o veste pe care ne-a dat-o profa de romana ieri la ora. Ni se propune un fel de turneu cu spectacolul prin liceele bucureste?ne, in weekenduri, ceea ce e absolut fantastic! Mi se pare incredibil. Totul a pornit de la o simpla joaca si, brusc, s-a transformat in ceva destul de serios. Recunosc ca mi-e teama ca nu o sa ne descurcam si ca poate ne vom face de ras... Pana la urma nici nu mai conteaza, pentru ca imi place la nebunie sa joc si asta e cel mai important lucru. Maria mi-a facut cadou un CD cu un film american foarte tare, "The Virgin Suicides³. Vorbeste despre alienarea extrema a unor fete intr-o lume in care nu gasesc nimic care sa le bucure si nimic de ce sa se agate. Vreau neaparat sa citesc si cartea. Ma gandesc sa scriu un eseu pe tema asta a momentului in care orice adolescent se simte neajutorat in fata unei lumi absolut nepasatoare, in care nu-si gaseste locul. Poate iau si un 10 la romana cu ocazia asta. ;) Dupa cum vezi, diary, nu mi s-au intamplat multe lucruri iesite din comun la inceputul acestui an. Dar sa stii ca ma bucur nespus de linistea asta, pentru ca aveam mare nevoie de ea. Mai ales acasa. Nu vreau sa-i deochi pe ai mei, dar par mult mai toleranti decat anul trecut. Logic, nu le spun mare lucru din ce fac sau ce mi se intampla, dar macar nu mai tipam atat de mult si nu ma mai trateaza ca pe un element periculos al societatii, capabil de cine stie ce atrocitati. Nu stiu daca au vorbit cu un psiholog sau a vazut mama vreo emisiune educativa la TV, dar relatia noastra pare sa evolueze in bine si, sincer, ma bucur mult. Mereu mi-am dorit sa ma inteleg bine cu ai mei, sa avem o relatie armonioasa, asa ca-n filmele in care mama iese la shopping cu fiica etc. Din pacate insa, n-am reusit niciodata sa vorbim cu maturitate. Si la faza asta nu cred ca sunt numai eu copilul imatur. Iar ma gandesc prea mult la chestii serioase. ;) O sa dorm si maine dimineata o sa ma trezesc fresh si nu voi mai fi racita, ci doar gata sa aflu lucruri interesante la scoala. ;)

---

» adauga comentariul tau