3 februarie Oare ce-as putea sa fac într-o zi un pic friguroasa, de februarie? Sa ma plimb prin oras. Unul din lucrurile pe care le ador e sa ma plimb singura. Doar eu si orasul, facând abstractie de oameni si câini sau de autobuzele si masinile care se scurg ca niste animale lungi pe bulevarde. Acum câteva zile, pentru ca aveam creierul total ametit de aburii unui examen proaspat dat, la care aburisem cu gratie subiectul, m-am gândit ca nimic nu mi-ar fi priit mai mult decât o raita prin oras. M-am despartit de colegele de grupa la fântâna si am pornit-o agale catre Romana cu soarele gâdilându-mi privirea (sufeream profund pentru ca-mi uitasem ochelarii de soare acasa). Când am ajuns în dreptul coloanelor mi se risipise toata bosumflarea ultimelor zile. Ochisem un film la Studio (trebuie s-o sun pe Maria), când deodata cineva a îndraznit sa-mi întrerupa muzica de fundal care-mi rasuna în minte. Era un grup de fete galagioase, foste colege de liceu si actualmente aseiste.
“Ce faci, draga, nu te-am mai vazut de un car de ani!” (de fapt n-au trecut decât câteva luni).
“Hai, nu vii cu noi la o cafea? Mergem aici, aproape, într-o cafenea ultra-chic.”
Îmi stricasera toata armonia om-oras, asa ca m-am gândit ca nu mi-ar prinde rau o cafea în mijlocul zilei (desi nu beau, de obicei). Am ajuns. Fetele si-au asezat posetele minuscule pe masa si au început sa comande: jumatate apa plata cu lamâie, iar cealalta jumatate ceai verde. Niciuna cafea. Mi-am dat seama ca dragele mele colege se integrasera cu brio în marea masa a aseistelor. A început bârfirea cunoscutilor si comentarea ultimelor numere de revista pe care fetele le citeau cu sfintenie pe la cursuri. În acel moment au picat cele doua întrebari, care
m-au lovit subit si necrutator.
“Auzi, da’ tu ce faci de Valentine’s?”
“Daria, tu mai esti virgina, draga?”
Am luat o gura zdravana de cafea. Amar moment, si la propriu, si la figurat. Trei perechi de ochi bine fardati pandeau un raspuns.
“Aaa, eu? Normal ca nu! Cum va puteti inchipui asa ceva? Am 19 ani, nu?“
Fetele incepura sa rada, vesele si usurate. N-am avut curaj sa spun adevarul...

---

» adauga comentariul tau