ale :* (12-Jul-2010, 15:20)
Draga Miha, diferenta de varsta e destul de mare, deci gandeste`te bine daca vrei sa incepi o relatie cu el, pt k s`ar putea termina urat. Pai ar trebui sa va intalniti intr`o zi doar voi 2 si sa discutati. Succes :*

miha (06-Jun-2010, 00:19)
buna fetelor!..am si o intrb adik daca ati vrea sa ma ajutati k un sfat....Acum 2 sapt am cunoscut un baiat kre are 23 de ani si e navigator, tipu arata super bn si ma inteleg super bn k el , zice k sunt sorsa si poate pe viitor cik mai mult...zilele astea pe mess mia spus k are ceva pe suflet si k vrea sami zik in fata da` de cate ori neam vzt nu a mai putut sami zik k eram si k alti baieti,probabil vrea sami spuna in particular si se uita si insistent la mne...mie imi place de el..ce pot spune..da` nujtiu ce sai zik sal trag de limba sami zica ce vrea mai exact..:-s..Eu am 16 ani..:-s..jtiu k e dif mare intre noi..da` nujtiu ce sa fac.Daca voi ati putea sami dati anumite sfaturi:s..:*

M. ** (09-May-2010, 14:59)
mmdeah..nu ked k mai konteaza unde.dak v iubitzi.nop? tokmai asta e

deea.G (07-Apr-2010, 16:44)
hmmm...eu nu sunt o mare fana a sexului prin diverse lokuri!!mie imi palace akasa in pat.dar...mi s'a intamplat sa fak dragoste k prietenul meu langa un drum parasit in padure pe kapota masinii...insa o data venisem p la el si nu puteam sta mult voiam k ardoare sa facem sex dar buniksa era in kamera la el si atipise p fotoliu...insa asta nu ne'a impiedikat sa o facem sub paturi si fara zgomot.a fost kiar incitant.

L (03-Apr-2010, 17:28)
app de locuri in care poti sa faci sex...eu am facuto in strada cand ma condus prt acasa...era seara tarziu...cabina de schimb de la strand..toaleta scolii...curtea vecinilor..[nu era nimeni acasa]...si multe alte locuri...mentionez k in toate locurile am fost cu prt meu deci nu's o slut...o data miam ascuns iubitu sub pat pana au plecat ai mei la ei in dormitor apoi am incuiat usa la camera si neam iubit pana tarziu in noapte...afara era furtuna...

L (03-Apr-2010, 17:21)
stai linistita k nu ai cum sa ramai insarcinata decat daca sperma ajunge in vaginul tau...chestie care nu se intampla numai atunci cand are loc penetrarea propriu-zisa si el ejaculeaza inauntru....sexul oral e fain si nu ai ce sa patesti

karla (11-Aug-2009, 16:47)
fetelor...vreau si eu un sfat ...eu practic sexul oral cu prietenul meu dar intotdeauna pana la ejaculare pt k mi`e frica la sfarsit... adica...daca inghit sperma ce se intampla?sunt reactii adverse sau pot ramane insarcinata?pls help...

kuky (01-Aug-2009, 23:29)
daca vreti sfaturi,lasati id :*

kuky (01-Aug-2009, 23:27)
astea sunt lucruri intime,parerea mea e ca cel mai frumos ar fii sa se intample intr-un loc cat mai retras,mai degraba intr-o seara,la lumina lunii,pe o plaja,cine nu ar visa la o asa seara?)sau oriunde e liniste si nu intr-un loc public,pt ca asta nu ar face decat sa stai in stres girls,parerea mea!)

(31-Jul-2009, 23:20)
cn vrea sa vb id-ul meu e bing29bang

amira (17-Jul-2009, 14:23)
p plaja e super tare:x

(29-Jun-2009, 18:53)
pai...baiatul de kre imi place mie este f.f. pervers. ) chiar shi in public, deci nu mi-l imaginez in intimitate...dar chiar ash vrea sa aflu..))

(13-Jun-2009, 13:57)

(13-Jun-2009, 13:56)
in telescaun:X

(12-Jun-2009, 15:53)
da sa vada fetele pe motor eu cred ca ii infierbanteaza tare de tot.

paula (03-Jun-2009, 08:53)
va este rusinik sa`mi raspundeti intrebarii adresate de mine? sau va simtit cu musca pe caciula?cn stie ce faceti voi in intimitate..toata porcariile din lume..iach..nici nu vreau sa imi imaginez..sugativelor

paula (02-Jun-2009, 10:49)
sunteti tampiti copiilor...cum puteti face asa ceva? :|
va vede Dumnezeu si la judecata de apoi nu veti fi prea bine...fereasca dumnezeu.. tineretul din ziua de azi mama...

(28-May-2009, 18:43)
sxssddsdsdsdd

(13-May-2009, 18:03)

x.x eliade (13-May-2009, 18:02)
fantezia mea este sa o fac in public dar nu numai a mea ci si a prietenului meu.Dar prietenul meu mai are o fantezie sa ma vada pe mn cu inca o fata facand sex eu sunt deacord cu fanteziile lui si chiar asi vrea sa ii indeplinesc fanteziile .A si am facuto in dormitorul parintiilor,in baie la club,intr-un tren ,in masina.... dar asta nu inseamna ca sunt trafa ci imi place sexul):X:X:

oksaTeUbE (12-Apr-2009, 23:27)
Intruo sala de cinela at fi calumea, si dc nu si in avion, sau pote chiar intr-o cabina de proba in timp de faci shopind...suna incitant nu

(01-Apr-2009, 19:51)

andrea_dragutza (01-Apr-2009, 19:51)
eu am facut dragoste k prietenu meu afara in zori...unde? in zapada! a fost magic....sa ii simt trupul fierbinte

Adnna (13-Mar-2009, 19:25)
) mi`e foame...mananc litere...fantezie vroiam sa scriu!! #-o

Adnna (13-Mar-2009, 19:23)
oooo...pai cea mai mare antezie a mea era sa o fac in tren...in timpul unei lungi calatorii, noaptea...:X va imaginati?...singuri in compartiment...:X intuneric ; ..se "zgaltzie" trenu` va "zgaltzitzi" si voi )
eu deja mi`am indelpinit fantezia asta pt k de obicei eu sunt cea care vine cu idei si ideile alea mereu sunt nastrushnice 8-}

(07-Mar-2009, 23:01)

jack (07-Mar-2009, 23:00)
mi-ar place sa o fack cu 2 tipe,,,sa zbor de placere

(18-Feb-2009, 19:28)

laura @ (18-Feb-2009, 19:27)
una dintr-e fanteziile mele este sa o fac intre-un atelier auto sa ii simt miosul d benzina shi sa fie murdar d ulei sa imprim feminitatea mea intr-un kdru atat d masculin ;

ovidiu (02-Feb-2009, 00:40)
am facuto cu prietena la strand....dar nu in apa pe plaja a fost ceva bestial

(20-Oct-2008, 14:59)
=))

tatiana (02-Oct-2008, 06:55)
cu pr am ajuns la un moment dat in care cautam o fata si un baiat pt o partida in 4.nu a fost posibil.dupa o perioada am vrut ceva de genu..eu el si o tipa care se da pe dinastea.fata sa tras si pana la urma sa ajuns dintro chesti sa ajuns la el,eu si inca 2 prieteni.binenteles incalzirea am facuto eu si cei 2 iar foloasele lea tras prietenul meu....pot numi si asta o fantezie

tatiana (02-Oct-2008, 06:50)
baietii nu sunt obsedati doar ca in functie de fete spun ce au in cap

tatiana (02-Oct-2008, 06:49)
daca vreti adrenalina incercati in aceeasi incapere cu parintii.daca sti cum so faci no sasi dea seama prea curand.

tatiana (02-Oct-2008, 06:47)
mie una mi-se pare interesant la cinema.plaja si patul parintilor sunt fumate de mult.e fain recunosc.dar mai fain e sa colinzi prin patul parintilor prietenilor tai

yoo :D (29-Sep-2008, 22:50)
O fantezie pe care o aveam eu si pr meu era sa o face in mijlocul strazii.....bine...una nu asa aglomerata

ALy. (28-Sep-2008, 13:17)
Mda...pakt k unii nu au noroc in dragoste..:|

(27-Sep-2008, 19:08)

simplu_lulu;) (27-Sep-2008, 19:07)
mda...c sa zik ...ash incerk...:-/...undeva p un deal...la lumina luni...doar noi 2 :X :X ..sa auzim greiery...ji sa privim stelele ....

madutza (20-Sep-2008, 13:09)
pe plaja..seara la apus:X:Xceva mai romantic nuh poate fi:X:X:X

irina (14-Sep-2008, 17:39)
in ploaie:>...interesant

bobella (14-Sep-2008, 10:32)
mie una mi`ar place pe plaja

(12-Sep-2008, 01:12)

bruneta (12-Sep-2008, 01:12)
hmm... am mai auzit vorbindu-se despre fantezia ku mashina... dar sincer, nu as putea sa fac asha ceva... poate din kuza k is o pers mai romantik mie una mi-ar place de exmplu in ploaie...

ely (09-Sep-2008, 13:47)
incredibil ce fantezi pot avea baieti d multe ori sunt patetici...)))))

(08-Sep-2008, 21:12)
commentu precedent e pt "i love communism-ita"de mai jos

(08-Sep-2008, 21:09)
bleah tu fataaaav.....ce ne scrii noua aici prostiile astea.esti bolnava cumva?sau poate putin prea sadica...doaamne..mie si sila cand vad ce te interese ai...hitler,comunisti si moduri de a tortura oamenii.lucrurile astea nu se discuta pe un forum despre sex or whatever.cred k ar fi mai indicat s treci putin pe la scufita rosie si apoi sa vii cu comentntarii absolut oribile copiate din wikipedia.

anashot (06-Sep-2008, 09:52)
in birou e super tare

(04-Sep-2008, 10:33)
in balcon,la 2 noaptea u urcata pe marginea geamului si el in fatza ta:-s adrenalina:X

doctor_lowe (03-Sep-2008, 15:12)
Daca aveti nevoie de sfaturi bagati in lista doctor_lowe sau puteti trimite mail pe adresa doctor_lowe@yahoo.com

(02-Sep-2008, 22:49)

pt prima de la power girl (02-Sep-2008, 22:49)
dar tie iti place?dak tot ne-ai intrebat pe noi

pt prima de la power girl (02-Sep-2008, 22:48)
dar tie iti place?dak tot ne-ai intrebat pe noi

prima (02-Sep-2008, 19:43)
oh ..).. doamne. voua va place sa sugeti?

pt andre (01-Sep-2008, 22:14)
eu de curand am inceput sa scriu pe site si acum am citit ce ai sc u despre masina de spalat
e placut,dar nu storcea...nici nu spala macar dar e ffoarte excitant,,si interesant

pt andre (01-Sep-2008, 22:14)
eu de curand am inceput sa scriu pe site si acum am citit ce ai sc u despre masina de spalat
e placut,dar nu storcea...nici nu spala macar dar e ffoarte excitant,,si interesant

yeya (30-Aug-2008, 13:30)
chiar ar trebuii sa incercam...ms pt tips...

yeya (30-Aug-2008, 13:28)
ar fii chiar de pus in filma sa imi iau prietenu shi sa incepem sa ne jucam PE masa mirilor)))))....)... oricum eu shi prietenul meu trebuia sa ne cam reglam nijte conturi...sper sa reushim 8-|

crazy;) (29-Aug-2008, 23:51)
dak o sa incerci...ai grija sa fii u sub..sau mkar sa avetzy grija sa nu atingetzi p nmi ..a si atentzie la cap.... doare

yeya (29-Aug-2008, 17:36)
Moama ce-mi place ideea cu masa miresei)))) zooper tare...felicitari

yeya (29-Aug-2008, 17:34)
uff..la tine pe strada...noaptea la 4 knd te conduce acasa...chiar daca nu neaparat sex...shi umpic de petting...poate chiar shi un oral...ideea k ies vecinii...pfuuu)))

andre` (28-Aug-2008, 00:23)
poi un loc interesant e masina de spalat in timp ce stoarce..incercati k merita

crazy;) (27-Aug-2008, 14:57)
io odata (adik sambata trecuta ) am fkt la o nunta sub masa unde sta mireasa si nasi si familia am dat io cateva capete la masa.. dar mireasa stya si nea acoperit .. doar era varamea..

faza cu patul parintilor e adevarat si prietenul meu vrea.... pkt k nui mere... ala e lokul parintilor mei..
am sh io pat matrimonial deci... nu mai e nevoie.. de patul parintzilor

(26-Aug-2008, 13:53)

tot_eu (26-Aug-2008, 13:53)
p plaja e tare am auzit l my multzii baietzii asta..dar nuj c importantza are locul...eh

miau (26-Aug-2008, 11:42)
salut la toti.

(24-Aug-2008, 16:38)
exact,)

(23-Aug-2008, 19:39)
bai.. ce urat puteti vorbii.. p bune.. yo sunt de parere.. ca atunci knd iubesti.. nu stai sa te gandesti cum o faci si unde.. te gandesti numai la pasiunea si iubirea dintre voi doi... conteaza doar sa te simtit bine.. si sati faci partenerul sa te ceara cat mai mult..

(22-Aug-2008, 10:42)
FANTEZIILE BAIETILOR. ha?!. duceti in plm. de curve .) la 15 ani. pai daca vrei sa stii intrebati prietenul iubitul.:|

(22-Aug-2008, 10:40)
eu zic ca ar fi mai bine si mai normal sa o intrebi pe mata daca te incomodeaza o intrebare.. sau plm.. ca doar de aia ai mama.:|

(22-Aug-2008, 10:38)
nu vreau sa ma gandesc ce vei fi cand te vei face mai mare..

(22-Aug-2008, 10:37)
plodoaice care nu stiu inca sa se stearga la cur si se gandesc cum ar putea mai bine sa suga pula.)

(22-Aug-2008, 10:35)
ce ma intereseaza pe mine?). eu doar vreau sa va atentionez.. ca va ganditi degeaba unde si cum sa va futeti.). ca asta vine de la sine.8-| .
nu te duci si cauti la biblioteca cum se fute ca nu cumva sa dai gres..
Dar voi sunteti mici.) nu stiti ce-i aia

(22-Aug-2008, 10:33)
bai amely sau cum plm te cheama.). vad ca te simti?; proasta-i mata si tactu. ca n-au folosit prezervativ cand sau futut si sa nascut un esec.)..
Dar pentru tine e mai greu sa iti dai seama presupun?.
N-aveti nici 15 ani si deja va ganditi unde va puteti fute?)
proaste si fraiere sunteti voi ma!)

nikolae (20-Aug-2008, 12:45)
eu zik in club cu o partida de sex in toaleta barbatilor in veceu

amely (19-Aug-2008, 21:14)
mah asta care ai dat copy paste la atata...ce te intereseaza pe tine ce fac alti??ha??esti o proasta si jumatate!daca nu`ti convine ceva gura mica fraiera

(18-Aug-2008, 17:09)
ca de aia ramaneti repetente:-w

(18-Aug-2008, 17:09)
ca sa mai invatati si voi fetelor.) nu mai stati toata ziua cu nasu-n cul girl

(18-Aug-2008, 17:06)
Adolf Hitler
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.
Adolf Hitler - portret oficial
Adolf Hitler - portret oficial

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria — d. 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului Naţional-Socialist German, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut („Führer”) al Germaniei, a fost unul din cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii. Ajuns la putere în 1933, liderul mişcării naziste, Hitler a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de Al Doilea Război Mondial, precum şi de punere în aplicare a unui plan de exterminare în masă a evreilor şi de lichidare a adversarilor politici.
Cuprins
[ascunde]

* 1 Tinereţea
* 2 Ideologia naţional-socialismului
* 3 Ascensiunea la putere
* 4 Antisemitismul
* 5 Prăbuşirea celui de-al Treilea Reich
* 6 Moartea lui Hitler - varianta general acceptată
* 7 Referinţe

[modifică] Tinereţea
Micul Adolf Hitler
Micul Adolf Hitler

Adolf Hitler s-a născut la 20 aprilie 1889 în Braunau am Inn, în partea de vest a Imperiului Austro-Ungar. Tatăl său, Alois Schicklgruber, era funcţionar vamal şi lucra la frontiera dintre Germania şi Austria, aproape de Braunau. A circulat zvonul potrivit căruia Alois ar fi fost fiul natural al negustorului înstărit Frankenberger (din Graz), în slujba căruia muncea mama sa, Anna-Maria Hiedler. Însă acest zvon a fost infirmat. Nu au fost găsite documente care să ateste existenţa respectivului comerciant, nici că mama lui Hitler ar fi lucrat în Graz în perioada relevantă[1]. După toate probabilităţile, zvonul a fost lansat de guvernatorul general nazist al Poloniei [Hans Frank][2]. Alois si-a schimbat numele în Hitler, după numele de fată al bunicii, Hüttler, cât şi după numele tatălui său vitreg, Johann-Georg Hiedler - toate trei fiind variante ale aceluiaşi nume de familie, oscilaţiile ortografice fiind puse pe seama notarilor. Schimbarea numelui de familie a fost întărită de împrejurarea că la un moment dat, Johann-Nepomuk Hiedler fratele mai tânăr al tatălui vitreg, a recunoscut testamentar că el era de fapt tatăl lui Alois Schicklgruber. A treia soţie a lui Alois a fost Klara Pölzl, o nepoată a lui de gradul doi, ceea ce a dus la contradicţii în Vatican. Din aceasta căsătorie au rezultat şase copii, dintre care au supravieţuit numai Adolf şi Paula (n. în 1893), ceilalţi murind de difterie.

Copilăria viitorului dictator nu a fost deloc uşoară, fiind bătut şi lovit fără milă de tatăl său. Deseori Klara intervenea să îşi apere copilul de lovituri, dar era şi ea bătută. Adolf a fost traumatizat de loviturile şi injuriile ce erau la ordinea zilei. În şcoala primară a fost un elev bun. Însă la gimnaziu, în Linz nu s-a remarcat. Potrivit dascălilor lui, a fost „un elev inteligent, dar fără nicio dorinţă de muncă”. Nu îi plăceau ştiinţele naturale şi matematica, era înclinat mai mult către artă. În 1907, la 18 ani, Adolf avea ambiţii să devină un pictor cunoscut, ca marii lui idoli. După moartea părinţilor, s-a mutat în 1907 la Viena, unde a încercat să se înscrie la Academia de Arte Frumoase, dar nu a reuşit să treacă examenele de admitere. Moartea mamei sale (21 decembrie 1907) l-a marcat mult. După cum afirma el însuşi, „Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost în stare să o iubesc”. Dovada poate fi un poem scris în memoria mamei sale. Timp de şase ani a dus o viaţă mizeră în cele mai sărace cartiere ale oraşului, singura sursă de venit fiindu-i ilustratele cu diferite clădiri din Viena, pe care le picta şi vindea în cafenele.

La Viena a aflat de concepţiile pe care avea să le pună în aplicare după ce a devenit cancelar al Germaniei. Printre precursorii ideologici, autori ai unor teorii şi discursuri şovine, antisemite, rasiste care l-au influenţat au fost ideologul antisemit, rasist, ocultist şi escroc Jörg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg Ritter von Schönerer, liderul „Mişcării Pangermane” (Alldeutsche Bewegung sau Alldeutscher Verband), o grupare politică naţionalist-şovină, şi primarul Vienei, Karl Lueger, fondatorul unui partid creştin de orientare virulent antisemită. Exasperat de ceea ce el, Hitler, percepea a vedea în Viena o „babilonie de rase”, a plecat în mai 1914 în Germania, la München, într-un oraş apreciat de el ca oraş „cu adevărat german”. După izbucnirea Primului Război Mondial, s-a înrolat voluntar în armata germană (în Austria nu fusese acceptat pentru satisfacerea stagiului militar pe motiv de debilitate fizică). Pe front a fost decorat cu Crucea de Fier clasa I pentru capturarea unor soldaţi englezi. Sfârşitul războiului l-a surprins într-un spital, rănit în urma unui atac englez cu gaze de luptă.

După război, Hitler şi-a schiţat în minte ceea ce urma să devină naţional-socialismul. O gândire bazată pe un antisemitism feroce şi o concepţie rasistă despre societate şi valorilor ei (Volksgemeinschaft, „comunitatea etnică”). În 1919, era agent al departamentului politic al armatei bavareze, din însărcinarea căruia a intrat în contact cu o formaţiune politică radicală, dar obscură, Partidul Muncitoresc German (Deutsche Arbeiterpartei, abreviat DAP). Partidul era, în ciuda numelui, nu de stânga, ci de extremă dreapta, ultranaţionalist, antisemitist şi anticapitalist. Hitler s-a înregimentat politic, devenind după câteva zile membru al comitetului executiv. Energia şi talentul său oratoric l-au impus, încât Hitler, alături de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic în februarie 1920. A fost decisă totodată adoptarea unui nume nou: Partidului Muncitoresc Naţional-Socialist German (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, abreviat NSDAP). Astfel s-a deschis drumul ascensiunii spre putere al lui Hitler.

[modifică] Ideologia naţional-socialismului
Adolf Hitler - 1940
Adolf Hitler - 1940

Ideologia nazismului nu s-a bazat iniţial pe idei preluate de la unii teoreticieni rasişti care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, lansaseră concepte noi ca: rasa ariană, puritatea rasei. Conform acelor concepţii, omenirea ar fi fost alcătuită în baza unei ierarhii valorice a raselor, iar viaţa nu reprezenta altceva decât „supravieţuirea adaptabililor”. Poporul german era considerat superior, parte din „rasa ariană”, şi îi revenea sarcina de a menţine puritatea rasei şi de a subordona rasele inferioare evreii, ţiganii, slavii şi rasele de culoare. Hitler considera comunitatea evreiască drept un cancer care distrugea trupul Germaniei. Hitler era convins că „alterarea sângelui şi deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care explică declinul civilizaţiilor străvechi. Niciodată războiul nu a ruinat naţiunile. În această lume oricine nu este de origine sănătoasă poate fi considerat pleavă”.

Slăbită de efectele Primului Război Mondial, cât şi de condiţiile foarte grele (reparaţii de război) impuse prin Tratatul de la Versailles, Germania a intrat într-o criză economică gravă. Firava democraţie (Republica de la Weimar) nu îi putea face faţă, populaţia devenind din ce în ce mai săracă şi nemulţumită. După o scurtă redresare, situaţia s-a agravat din nou prin declanşarea în 1929 a crizei economice mondiale. Numărul şomerilor a ajuns la circa şase milioane. Din păcate pentru evoluţia ulterioară, puterile învingătoare în Primul Război Mondial nu au fost capabile să înţeleagă că o ţară umilită nu putea fi pol de stabilitate. Condiţiile impuse Germaniei, ca reparaţii de război, nu aveau cum să fie acceptate de o populaţie flămândă, sătulă de război, dar foarte mândră. Efectele s-au dovedit fatale. Din mijlocul sărăcimii s-a ridicat cel ce avea să dezlănţuie douăzeci de ani mai târziu infernul în Europa.

[modifică] Ascensiunea la putere

Încă de la începuturile carierei politice, Hitler era conştient de puterea propagandei, totul fiind foarte bine pus la punct. Din aprilie 1930, responsabil cu propaganda a fost numit Joseph Goebbels, care a folosit cu succes noile tehnici, afişele electorale cât şi radioul. Au fost închiriate avioane şi automobile de lux pentru deplasarea mai rapidă a lui Hitler în cât mai multe locuri, în cadrul numeroaselor campanii electorale. Demersul a avut efectul scontat, dar un mare merit la succesul naziştilor l-a avut absenteismul electoratului la urne. Succesul obţinut de partidul său la alegerile din 1932 l-a încurajat să nu accepte altă funcţie decât cea de cancelar. Întâlnirile dintre Hitler şi preşedintele Hindenburg nu au dus la nici un rezultat. A urmat o perioadă tulbure în viaţa politică germană, culminând, totuşi, la 30 ianuarie 1933 cu numirea în funcţia de cancelar a lui Hitler. În scurt timp, naziştii au preluat toate funcţiile de conducere, atât în Parlamentul german (Reichstag), cât şi în economie. În martie 1933, Hitler s-a hotărât să propună noului Parlament Legea de împuternicire (Ermächtigungsgesetz), care prevedea înlăturarea procedurilor şi legislaţiei parlamentare şi transferul puterii depline cancelarului şi guvernului său, prin asumarea de prerogative dictatoriale. Cu ajutorul mulţimii adunate în stradă şi a terorii instaurate de "Batalioanele de Asalt" sau SA (Sturmabteilung) şi a celeilalte organizaţii paramilitare, SS (Schutzstaffel, „Eşalonul de protecţie”), legea a fost adoptată cu 444 de voturi pentru şi 94 împotrivă. S-a deschis astfel calea spre dictatura totalitară.

[modifică] Antisemitismul
Benito Mussolini (stânga) şi Adolf Hitler
Benito Mussolini (stânga) şi Adolf Hitler

La baza politicii lui Hitler şi a partidului naţional-socialist s-au aflat ura rasială şi antisemitismul. Ura profundă faţă de evrei a fost tema dominantă a carierei politice a lui Hitler. S-a speculat foarte mult pe seama motivelor, dar nimeni nu a putut găsi un răspuns satisfăcător. Cea mai plauzibilă explicaţie o oferă Geoff Layton în lucrarea „Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945”: „Hitler a fost produsul, şi nu creatorul unei societăţi deja infestate. În orice caz, ar fi eronat să-l considerăm un antisemit oarecare. Ura faţă de evrei era obsesivă şi vindicativă şi i-a influenţat întreaga filosofie politică. Că el a fost în stare să o pună în practică, nu poate fi explicat decât prin circumstanţele singulare ale Germaniei postbelice: umilinţa suferită la Versailles şi problemele grave de ordin socio-economic dintre anii 1918-1923 şi 1929-1933. Într-o asemenea situaţie, Hitler a fost în măsură să exploateze existenţa unei ostilităţi latente împotriva evreilor şi să o transforme într-o politică radicală a urii”. Oricâte explicaţii s-ar încerca, faptele şi cifrele sunt covârşitoare: numărul oamenilor ce au căzut victime politicii hitleriste este tulburător. Şase milioane de oameni şi-au găsit sfârşitul în lagărele morţii de la Auschwitz, Chełmno, Majdanek, Treblinka ori în ghetoul din Varşovia. Politica rasială a fost introdusă de Hitler în mod treptat, tocmai pentru a amăgi opinia publică internaţională. La 15 septembrie 1935 au fost adoptate primele legi rasiale, intrate în istorie ca Legile de la Nürnberg. Acestea prevedeau că cetăţenia germană o puteau deţine numai persoanele de origine germană; totodată se interziceau căsătoriile mixte: dintre evrei şi etnicii germani, cât şi relaţiile extraconjugale. La 9 noiembrie 1938 au fost adoptate primele măsuri fizice împotriva evreilor prin pogramul generalizat în toată Germania, în aşa-numita „noapte de cristal” (Kristallnacht) fiind distruse case, magazine şi sinagogi; peste o sută de evrei au fost omorâţi şi circa 20.000 trimişi în lagăre de concentrare. Punctul culminant al crimelor a fost atins odată cu Conferinţa de la Wannsee, în cadrul căreia înalţi funcţionari de stat din partidul nazist şi guvern au decis "Soluţia finală în chestiunea evreiască", la cererea expresă a lui Hitler.

[modifică] Prăbuşirea celui de-al Treilea Reich

Împingerea Germaniei în război a fost, de fapt, primul semn al începutului sfârşitului Hitler. Cu toate victoriile de început dintre anii 1939-1941, Hitler şi conducerea militară a Germaniei au făcut marea greşeală de a-şi subestima inamicii, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică, precum şi greşeala de a începe un război pe două fronturi, cu aceste două puteri. Orbit de succesele înregistrate de „războiul fulger” (Blitzkrieg), Hitler a dat semnalul Operaţiunii Barbarossa, care prevedea invadarea Uniunii Sovietice printr-o campanie rapidă, înainte de venirea iernii. Invazia a început la 22 iunie 1941. Hitler primeşte o nouă lovitură în luna decembrie a aceluiaşi an prin intrarea în război a Statelor Unite ale Americii. Înverşunarea sovieticilor, noroiul, apoi nămeţii şi frigul iernii au oprit înaintarea Germaniei. Hitler a rămas convins că victoria finală era posibilă, ceea ce dovedeşte că-şi pierduse clarviziunea militară ce îl caracterizase la începutul războiului. În 1943, armata germană se afla în defensivă, pierzând iniţiativa şi, treptat, toate visurile bolnave de preamărire ale lui Hitler s-au sfârşit, lăsând în urmă o Europă distrusă şi şaizeci de milioane de victime.

[modifică] Moartea lui Hitler - varianta general acceptată

La 30 aprilie 1945, în toiul ultimelor lupte grele în Berlin, când trupele sovietice se aflau la mică distanţă de cancelaria Reich-ului, Hitler s-a sinucis, muşcând o capsulă de cianură şi împuşcându-se. Trupul lui şi cel al Evei Braun (cu care se cununase în ziua precedentă) au fost depuse în craterul unei bombe, stropite cu benzină de Otto Günsche şi alte ajutoare din Führerbunker şi li s-a dat foc când Armata Roşie se apropia şi continuau bombardamentele. Înainte de a se sinucide, Hitler îşi otrăvise câinele pentru a testa otrava.

La 2 mai, Helmuth Weidling a capitulat şi a predat Berlinul fără condiţii sovieticilor. Când au ajuns la cancelarie, forţele sovietice au găsit trupul Hitler şi au efectuat o autopsie folosind amprente dentare pentru identificare. Rămăşiţele lui Hitler şi ale Evei Braun au fost îngropate secret de SMERŞ (organizaţia „Smert Şpionam”) la sediul acesteia din Magdeburg. Potrivit Serviciului Federal Rus de Securitate, un fragment de craniu uman păstrat în arhivele sale şi expus într-o expoziţie din anul 2000 provine din rămăşiţele pământeşti ale lui Hitler. Totuşi, autenticitatea craniului este pusă sub semnul întrebării de mai mulţi istorici şi cercetători.

În mai 1945, Germania era complet ruinată şi nicidecum o „Germanie mare” în stare să distrugă Rusia bolşevică sau să creeze o nouă ordine mondială bazată pe supremaţia aşa-zisei rase „ariene”.

[modifică] Referinţe

1. ^ Werner Maser, Adolf Hitler. Legende-Mythos-Wirklichkeit. („A.H. Legendă-mit-realitate”), München, Esslingen, 1971, p. 25–28.
2. ^ Hans Frank, Im Angesicht des Galgens. Deutung Hitlers und seiner Zeit auf Grund eigener Erlebnisse und Erkenntnisse. Geschrieben im Nürnberger Justizgefängnis. („În faţa spânzurătorii. Despre epoca lui Hitler şi a sa în baza celor trăite şi a concluziilor personale. Redactat în penitenciarul judiciar din Nürnberg”) (editura) Alfred Beck Verlag, München-Gräfeling, 1953, p. 330 şi următoarele

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Adolf Hitler


Cancelari ai Germaniei înainte de 1945

Otto von Bismarck | Leo von Caprivi | Chlodwig zu Hohenlohe-Schillingsfürst | Bernhard von Bülow | Theobald von Bethmann-Hollweg | Georg Michaelis | Georg von Hertling | Maximilian von Baden | Friedrich Ebert | Philipp Scheidemann | Gustav Bauer | Hermann Müller | Konstantin Fehrenbach | Karl Joseph Wirth | Wilhelm Cuno | Gustav Stresemann | Wilhelm Marx | Hans Luther | Wilhelm Marx | Hermann Müller | Heinrich Brüning | Franz von Papen | Kurt von Schleicher | Adolf Hitler | Joseph Goebbels | Lutz Schwerin von Krosigk


Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
Categorii: Articole cu suport bibliografic necorespunzător | Cancelari germani | Adolf Hitler | Lideri nazişti | Personalităţi ale istoriei moderne | Biografii

(18-Aug-2008, 17:01)
Vicepresedintele Aliantei Civice contesta comisia de selectie organizata de ministrul Culturii

Sorin Iliesiu: "O atitudine ostila proiectelor care prezinta crimele comunismului"

Regizorul si vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, a contestat cea mai recenta sesiune a comisiei de selectie numita de ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, pentru evaluarea proiectelor cinematografice in cadrul concursului organizat de Centrul National al Cinematografiei , apreciind ca aceasta a "subevaluat intr-o maniera incalificabila cele doua proiecte prezentate de noi la ultimul concurs". Este vorba de proiectul de film documentar lung-metraj "Experimentul Pitesti. Reeducarea prin tortura" (regia - Sorin Iliesiu; scenariul - Sorin Iliesiu, Alin Muresan), care a fost clasat pe pozitia 26 cu nota 5,34. Mentionam ca la sesiunea anterioara de concurs acelasi scenariu s-a clasat pe pozitia 7 (primul sub linie)cu nota 7,58.

Alt proiect de film documentar lung-metraj "Stalinism pentru eternitate. Secvente din istoria comunismului romanesc" (regia - Sorin Iliesiu; scenariul - Vladimir Tismaneanu, Sorin Iliesiu) a fost clasat pe pozitia 28 cu nota 5,17. La sesiunea din decembrie 2006 acelasi scenariu s-a clasat pe pozitia 12 (primul sub linie) cu nota 7,67. Ambele au fost respinse de la finantare ."Contestam corectitudinea evaluarii la ultima sesiune de concurs. Semnalam atitudinea din ce in ce mai ostila fata de proiecte care prezinta crimele comunismului, incercandu-se astfel cenzurarea accesului la propria istorie. In mod simptomatic, si alte proiecte cu tematica similara, pecum cele semnate de Lucia Hossu Longin sau Marius Oprea, au fost descalificate, fiind aruncate la coada clasamentului", spune Iliesiu.

Cartea "Stalinism pentru eternitate", scrisa de eminentul politolog Vladimir Tismaneanu, este celebra prin corectitudinea cu care radiografiaza regimul comunist din Romania. Evident, filmul ar fi realizat acelasi lucru cu mijloace specifice, arata regizorul.

"Contestam corectitudinea membrilor comisiei de selectie, intrucat au dat note minime ambelor proiecte tocmai la criteriile de evaluare obiectiva, unde scenariile trebuiau apreciate cu nota maxima: Originalitatea si gradul de interes si noutate al temei propuse, potential de interes si impact asupra publicului, potentialul de reprezentare internationala. Asadar, chiar la aceste criterii, am obtinut note minime. Comentariile sunt de prisos.

Mentionam ca interesul publicului fata de "Experimentul Pitesti" este confirmat de succesul exceptional al cartii recent lansate in librarii: "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate". Cartea este scrisa chiar de co-autorul scenariului, Alin Muresan, arata Iliesiu intr-un comunicat.

Experimentul Pitesti - reeducarea prin tortura

Potrivit lui Sorin Iliesiu, acest scenariu este scris pentru un film despre "cea mai cumplita barbarie a lumii contemporane". Asa a fost considerat experimentul Pitesti de catre celebrul scriitor Alexandr Soljenitin (laureat in 1970 al Premiului Nobel pentru Literatura, autor al romanelor Arhipelagul Gulag, Pavilionul cancerosilor, O zi din viata lui Ivan Denisovici).

Istoricul Francois Furet, membru al Academiei Franceze, descrie fenomenul Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra".

In cartea sa, Fenomenul Pitesti (publicata in 1981 la Paris), Virgil Ierunca scrie: "Ceea ce n-a ajuns insa - si inca - la cunostinta tuturor este ca in Arhipelagul romanesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai fost in intreaga geografie penitenciara comunista: inchisoarea de la Pitesti". Iata un fragment sugestiv din cartea lui Ierunca: "Imaginatia deliranta a lui Turcanu (n.r. - seful tortionarilor) se dezlantuia mai ales atunci cand avea de-a face cu studenti care credeau in Dumnezeu si se straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau botezati in fiecare dimineata: scufundati cu capul in hardaul cu urina si materii fecale, in timp ce ceilalti in jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura pana ce continutul facea bulbuci. Cand detinutul recalcitrant era pe punctul de a se ineca, era scos, i se dadea un scurt ragaz sa respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre acesti botezati caruia i se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua luni de zile: mergea in fiecare dimineata si-si baga singur capul in hardau, spre hazul reeducatorilor."

Experimentul Pitesti a fost una din cele mai diabolice inventii din intreaga istorie.

Conform principiilor comuniste, conducerea partidului comunist si a Securitatii a incercat falsificarea evenimentelor, incercand sa ascunda adevarul.

"Unicat" in materie de cruzime

Filmul isi propune sa aduca la lumina acest teribil moment al istoriei Romaniei, aproape necunoscut. Iata cum este prezentat pe scurt experimentul Pitesti, in cadrul Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei1 de la Sighet:

"In anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se infaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau in inchisori, taranii cei mai gospodari erau deportati in coloniile de munca fortata. Tuturor impreuna, si fiecaruia in parte, li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate "reeducare".

Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti" - majoritatea fiind studenti, de cele mai diferite credinte politice si religioase, cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze fizic si sa se mutileze psihic, denigrandu-si trecutul. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din decembrie 1949 in penitenciarul Pitesti, continuand apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Targu - Ocna.

Victimele sunt transformate in calai, detinutii sunt torturati chiar de prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica si psihica, transformarea tinerilor in atei, in delatori ai prietenilor lor. In final, majoritatea celor "reeducati" ajungea sa recunoasca faptul ca merita orice injosire si ca nu se poate reabilita decat partial, devenind ei insisi tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor.

Experimentului de la Pitesti i s-a pus capat printr-o ancheta si printr-un proces mamut in anii 1953-1954. Sentinta din 10 noiembrie 1954 condamna la moarte 22 de membri ai comandourilor legionare conduse de Eugen Turcanu (fiind executati 16). In proces nu au fost incriminati ofiterii de Securitate sau de penitenciar care instrumentasera "reeducarea", reprosandu-li-se, doar, in cursul anchetei, "lipsa de vigilenta si neglijenta criminala" care "a permis" experimentul! Intr-un alt proces, din 1957, acesti ofiteri au fost si ei condamnati la pedepse minore, ca ulterior sa fie gratiati, fara sa fie macar amintita vinovatia mai-marilor Securitatii: Teohari Georgescu, Marin Jianu, Gheorghe Pintilie, Alexandru Nicolschi, Misu Dulgheru s.a. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat in panoplia mijloacelor de distrugere in masa a personalitatii umane."

Din "meniul" reeducarii

Metode utilizate in torturarea detinutilor, in majoritate studenti, pentru obtinerea asa-ziselor "demascari" (preluate din materialul documentar al Memorialului Sighet):

Bataia individuala si bataia colectiva in cerc

Bataia cu vana de bou, cureaua, coada de matura, piciorul de la prici

Agatarea de greutati (40 kg) de spatele "reeducatului" timp de cinci - sase ore

Obligarea detinutului sa stea cu ochii fixati pe un bec aprins

Smulgerea parului cu dispozitive speciale

Strivirea degetelor de la maini si de la picioare

Aplicarea picaturii chinezesti

Obligarea detinutilor sa consume mancaruri deosebit de sarate urmate de suprimarea apei

Obligarea detinutilor sa se bata in cap ca berbecii

Arderea talpilor

Bataia peste fluierele picioarelor

Obligarea detinutului sa linga closetele

Obligarea detinutului sa asiste la torturile in colectiv

Atarnarea de subsiori cu o ranita de greutati in spate

Asezarea a 15-17 trupuri peste detinutul torturat

Bataia cu capul de ciment

Obligarea detinutului de a dormi in pozitii fixe

inteparea talpii cu acul

Obligarea detinutului de a sta in picioare toata noaptea cu fata la zid

Obligarea detinutilor sa-si faca necesitatile in gamelele in care primeau mancarea

Obligarea detinutilor sa se urineze in gura altor detinuti

Mancatul in patru labe direct din gamela, fara lingura, mancarea fiind fierbinte

Atarnarea detinutului cu capul in closet

Bataia peste cosul pieptului

Romania a avut nesansa istorica de a fi locul punerii in scena a celui mai macabru experiment imaginat vreodata de mintea umana. Torturile de la Pitesti si Gherla (si in mai mica masura, de la Canal si Targu Ocna) dintre 1949 si 1951, au atins cote paroxistice beneficiind de experienta acumulata in deceniile precedente de initiatorii si supraveghetorii fenomenului din China pana in Rusia. Actiuni inrudite, denumite in general "reeducare", avusesera loc deja atat in China, cat si in Uniunea Sovietica, insa momentul 1949 a permis imbinarea si dezvoltarea celor mai dure metode din experientele precedente.

Filmarile, sub indrumarea fostilor detinuti

Conceptia de transpunere cinematografica a scenariului, potrivit lui Iliesiu, va avea la baza editarea alternanta, in paralel si prin insertie, a urmatoarelor materiale, structurate pe urmatoarele sase categorii :

In principal, interviuri-marturii cu fosti detinuti politici care, intre anii 1949-1951, au fost victimele experimentului Pitesti. Supravietuitorii au astazi varste cuprinse intre 78 si 85 de ani. Experimentul Pitesti a fost realizat cu peste 1000 de detinuti politici, majoritatea studenti in momentul arestarii. In prezent exista sub 100 de supravietuitori. Astazi, doar o parte dintre ei nu ar dori sa fie filmati. Majoritatea sunt de acord. Am convenit pana in prezent cu circa 30-35 dintre dansii sa realizam filmari de tip interviu-marturie pentru a evoca - pentru filmul nostru documentar - propria experinta prin care au trecut acum 55-58 de ani. Includem in scenariu un fragment dintr-un interviu-pilot realizat de noi in iunie 2007 .

Filmarile vor fi realizate astfel incat fostii detinuti politici sa evoce, in fata aparatului de filmat, cat mai mult posibil din intregul adevar, subiectiv si/sau obiectiv, despre ororile experimentului Pitesti. Supravietuitorii vor fi filmati in special la gros-plan, in vedere frontala, astfel incat sa fie pus in valoare orice detaliu sugestiv al chipului celor care au trait experimentul Pitesti, si povestesc in fata aparatului de filmat ceea ce au trait.

In film vor fi inserate secvente cu imagini de arhiva cinematografica (in principal, jurnale cinematografice) din perioada 1949-1951 precum si din anii premergatori, pentru a prezenta contextul istoric al experimentului Pitesti.

Se vor realiza filmari la inchisorile unde a fost practicat experimentul Pitesti - inchisorile din Pitesti si Gherla, de la Canal si Targu Ocna, precum si la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Se vor filma atat cadre generale, cat si detalii sugestive/semnificative.

Se vor realiza interviuri cu personalitati culturale de prestigiu (istorici romani si straini, filozofi, scriitori):

Se vor realiza secvente de reconstituire a unor metode utilizate in torturarea detinutilor.

Din ratiuni de deontologie, dar nu numai din acestea, reconstituirile vor fi facute sub indrumarea unor fosti detinuti politici care au fost victime ale experimentului Pitesti. Se vor filma personaje (maximum 50 de personaje) interpretate de actori, actori-mimi si figuranti, intr-un platou de filmare de dimensiuni relativ mari, cu minimum de decoruri, costume, recuzita generala specifica locurilor de detentie si recuzita specifica anumitor metode de tortura.

Reconstituiri cu Dan Puric

Pentru momentele-cheie ale reconstituirilor vom apela la o trupa de pantomima - ideal, la trupa lui Dan Puric, actorii-mimi avand exceptionala capacitate de comunicare prin expresivitatea corpului.

Pentru a mari coeficientul de credibilitate, senzatia de real pe care spectatorul o va avea la vizionarea filmului, imaginea va tinde spre abstractizare.

Filmarea se va face in cheie vizuala-abstractizanta: personajele din cadru, respectiv tortionarii si victimele, sau altfel spus - "reeducatorii" si "reeducatii", vor fi filmati in clar-obscur, in silueta, in contralumina - astfel intat umbra proprie sa fie dominatoare fata de lumina minimala proprie. Umbra devine astfel noua identitate a personajelor anonime: o identitatea fara identitate. Imaginea va fi decupata in detalii semnificative si in cadre largi. Imaginea in silueta va fi uneori cea a umbrelor provenite de la personaje in actiune sau a umbrelor proiectate pe un perete cu igrasie, alb-cenusiu, cu tencuiala cazuta pe alocuri, cu denivelari rectilinii sau curbe, astfel incat umbrele sa fie rupte, deformate brusc, avand o dinamica imprevizibila. Umbrele vor fi alungite pe verticala precum personajele lui El Greco, prin filmarea in unghi de aproximativ 45 de grade fata de planul peretelui pe care vor fi proiectate umbrele. Imaginea va respira un aer de sorginte expresionista, dar fara ostentatie, mentinandu-se in limitele credibilitatii necesare imaginii de reconstituire. Modalitatea de filmare va exploata la maximum posibilitatile de transfigurare a umbrei si forta de expresivitate a acesteia.

Ulterior, la montaj, muzica acestor imagini va fi, de asemenea, abstracta (muzica de pian); aceasta va fi ulterior mixata cu zgomote ale unor obiecte de tortura, cu zgomote de ambianta, cu "tipete" provenite de la instrumente muzicale (de preferinta violoncelul, intrucat lungimea de unda a acestuia este cea mai apropiata de cea a vocii umane masculine); sunetul va avea uneori un efect de ecou diminuat; mentionam ca in film nu vor exista strigate/tipete provenite de la voce umana.

In acelasi spirit al austeritatii coloanei sonore, cuvintele reeducatorilor si reeducatilor din imagine vor fi inexistente sau minime. Uneori cuvantul rostit va fi inlocuit cu cel scris pe ecran - subtitrare cu rol explicativ sau sub forma de replica, precum in filmele mute.

Uneori, peste imaginile de reconstituire va fi suprapusa vocea-document, vocea inregistrata astazi a unui fost detinut politic, care nareaza, evoca, explica - ceea ce vedem.

Figuranti cu aspect scheletic, la mare cautare

Pentru credibilizarea personajelor interpretate (detinuti subnutriti), se vor folosi figuranti cu aspect relativ scheletic (detinutii care au trecut prin experimentul Pitesti aveau 35-40 de kg) (...)

Filmul va avea un comentariu minimal, care va completa - acolo unde va fi nevoie - discursul verbal al interviurilor-marturii care urmeaza a fi filmate. in comentariu vor putea fi inserate scurte fragmente din cartea lui Virgil Ierunca - "Fenomenul Pitesti". Naratorul filmului va fi profesorul Alexandru Zub - academician, presedintele Sectiei de stiinte istorice a Academiei Romane. Acesta, filmat in ipostaze neconventionale, informale, isi va derula discursul narativ atat ca "voce din off", cat si ca prezenta vizuala (in diferite incadraturi: plan mediu, prim plan si gros-plan)(...)

Solutia finala, versiunea PCR

Prezentam cateva marturii ale unor detinuti, care au trecut prin reeducarea de la Pitesti si Gherla ( preluate din materialul documentar al Memorialului Sighet), cu precizarea ca, desi numeroase, reprezinta doar fragmente, raportat la numarul incredibil al ororilor si, in egala masura, la cel al victimelor care nu au mai apucat sa traiasca si sa marturiseasca

(...) "Ce a urmat nu se poate descrie. Nimeni nu ar putea crede, oricine ar spune ca e de domeniul fantasticului: bataie in cap, pentru indobitocire; bataie in fata, pentru desfigurare; mii de lovituri in spate, sub coaste, in plex, la talpi. Zeci de lesinuri si iar de la capat, ore intregi, iar ochiul de la vizeta veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit coastele, plamanii, ficatul, jucau incaltati pe oasele mele, pe rinichii mei." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 15

"Talpile mi se umflasera, mainile la fel, muschii erau rupti si negri, obrazul si capul total desfigurate. De altfel, aceasta era prima figura a lui Turcanu: te desfigura complet, ranjind de placere, si pe urma isi punea in functie celelalte metode. Eram complet negru, nu se mai gasea macar un locsor pe trupul meu care sa nu fie negru." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 16

"Unii au cedat imediat, de groaza puscariei; altii la cateva palme, iar unii la mii si zeci de mii de ciomege si alte chinuri, dar tot au cedat. Chiar si moartea este o dovada ca au cedat, orice ar spune oricine! A depins de constitutia fiecaruia si de locul, ca sa zic asa, ce l-a avut pe scara lui Mendeleev!" Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 22

"A urmat demascarea personala. Trebuia sa ma autobatjocoresc, sa spun ca am fost un prefacut, un hot, un escroc, ca i-am mintit pe altii. Mi-am dat seama ce vor si m-am scuipat singur cat au vrut ei." Eugen Magirescu, Moara dracilor, in Memoria nr. 13, p. 39

"in asa zisa actiune de depersonalizare, studentii erau obligati, prin torturi permanente inimaginabile, sa tradeze pe cele mai scumpe fiinte: Dumnezeu, proprii parinti, frati, surori si prieteni. Ei au fost constransi sa bea urina si sa manance fecale! Omul era astfel nimicit. Dezgustat de slabiciunea sa, el nu se va mai putea redresa niciodata in fata propriei constiinte. Durerile erau peste puterile de rezistenta a fiintei umane." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, Editura Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p. 6

"stiau sa faca din toate, prilejuri de tortura. Iesitul la WC trebuia executat cu o rapiditate naucitoare. Cei peste 40, cati eram dintre osanditi, eram datori sa ne terminam nevoile in cel mult o jumatate de ora, asa ca nu aveam decat 30-40 de secunde la dispozitie; de multe ori renuntam, amanand pentru a doua zi si pana atunci ne constipam si mai tare". Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in revista Memoria, nr. 22, p. 71

"Cu o furie de nedescris au inceput sa-l loveasca, si cu pumnii, si cu ciomegele, si cu picioarele. si sa-l arunce de la unul la celalalt, pana cand nenorocitul, plin de sange, a cazut aproape in nesimtire si nu s-a mai putut ridica. Dupa ce i-au mai tras cateva picioare in cap, l-au luat doi si l-au zvarlit pe prici, silindu-l sa stea cu mainile in buzunare si cu capul in jos, cum se daduse porunca. A urmat altul, si apoi altul, ca intr-o hora draceasca menita sa nimiceasca si ultima picatura de rezistenta fizica si morala a celor care intrau in jocul lor turbat." Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in Memoria, nr. 22, p. 66

"Mi-am revenit cu greu din starea de lesin, aveam si cefalee cumplita, dureri generalizate, cu un ochi nu mai vedeam, sangele imi curgea din nas si din gura si, ceea ce era mai grav, din ambele urechi; eram pe jos, pe ciment, nu ma puteam misca, am fost luat pe sus si trantit pe prici. in linistea din celula auzeam doar cuvinte disparate din cuvantarea lui Turcanu: banditi, criminali, demascarea sau moartea". Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 588

"Prin celula se plimbau agitati, cu ciomegele in mana, prietenii si colegii nostri; amara surpriza, crunta deziluzie. La un semn a lui Turcanu s-au napustit asupra noastra; prietenii nostri manuiau batele cu o dexteritate de invidiat si fiecare lovitura era insotita de o agresiune verbala greu de imaginat la niste intelectuali. Am fost tarati jos, calcat in picioare si loviti la nimereala." Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 588

"Hrana era de toate zilele, insuficienta si slaba in calitate, era impartita de ei, noua ne dadeau atat cat considerau ca meritam si de mancat o mancam cand si cum voiau ei; fie ni se luau lingurile si eram nevoiti sa sorbim zeama precum cainii, fie ne turnau zeama fierbinte in gura si ne obligau sa o inghitim cat mai repede. Apa nu aveam voie sa bem; eforturile mari ne provocau transpiratii abundente si nu ne puteam potoli setea si era cumplit". Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7 Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 589-590

"Bestia Turcanut care avea 90-100 de kilograme, mi-a tras puternic o palma de am cazut sub oblonul ferestruicii si mi-am spart timpanul; apoi m-au dezbracat, mi-au bagat in gura, cu coada lingurii, obielele murdare, umplandu-ma de sange, mi-au legat cu o funie mainile la spate si cu alta funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie...bataie in cap, pentru indobitocire; bataie in fata, pentru desfigurare; mii de lovituri in spate, sub coaste, in plex, in talpi. Zeci de lesinuri si iar de la capat, ore intregi, iar ochiul de vizeta veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, plamanii, ficatul, jucau incaltati pe oasele mele, pe plamanii mei. Dupa prima tura de cateva ore, Turcanu mi-a zis: "Cat Dumnezeul ma-tii vrei sa mai stau eu in puscarie din cauza ta, ma? Ori iti faci demascarea, ori, daca nu, te duci ingeras, dupa altii de-alde tine". Si a inceput a doua tura. Am lesinat. Ceva mai era viu in mine, caci stiu ca mi-am zis: "sunt mort si asa e pe lumea cealalta". Era un fel de euforie. M-am trezit udat cu apa si legat de teava caloriferului, care era acolo de forma". Eugen Magirescu, Moara dracilor, in Memoria nr. 13, p. 38

"Momentul culminant al acestui calvar l-a constituit insa pedepsirea bietului Nita Cornel, in seara zilei de 28 februarie 1950...Turcanu a asmutit haita asupra lui. Repezindu-i cativa pumni, l-a varat intr-un cerc format din 6-7 tortionari care l-au luat in primire cu pumnii si picioarele, zvarlindu-l de la unul la altul ca pe o minge, pana cand a cazut jos ametit...Turcanu se plimba furios si se gandea la o noua metoda de schingiuire, il auzim ca se da ordin ca sa i se lege mainile la spate si-i face semn lui Vasile Puscasu, namila care avea cea mai mare forta dintre ei, sa-l ridice in sus. Urcandu-se cu picioarele pe marginea priciului, Puscasu il prinse de mainile legate si rasucindu-l, il suspenda in aer, intr-o pozitie care sugerea imaginea crucificarii. Bietul copil, cu capul complet varat in piept, a mai avut puterea sa scoata un strigat sfasietor in momentul cand i s-au luxat bratele, apoi facea eforturi disperate sa traga aer in piept. in jurul lui vreo patru sau cinci tortionari ii loveau cu ciomegele, cu un sadism ingrozitor, peste cap, peste picioare, intr-o infernala pofta de distrugere a vietii. Dupa cateva zeci de lovituri i-au dat drumul sa cada de la inaltime. S-a prabusit inert, cu fata la pamant, fara sa se mai poata misca din loc". Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in Memoria nr. 23, p. 69.

(...)

"Demascarea a urmarit secatuirea memorie, spalarea creierului, renuntarea la credintele si idealul pe care le-ai avut, renegarea modului de viata in care te-ai format, condamnarea societatii in care ai trait, lepadarea de familia ta si invinuirea parintilor tai, a fratilor si surorilor tale de cele mai abjecte fapte, cu alte cuvinte s-a urmarit stergerea circuitelor logice si distrugerea modelelor interne ale lumii in care ai trait si care iti apartinea. Reeducarea a urmarit formarea altor circuite logice si un alt model intern al lumii inconjuratoare, o lume asa cum o doreste partidul si care te asteapta la eliberare. Din pacate, in mare parte, s-a reusit." Nicu Ionita, Teroarea - psihofiziologie si psihopatologie, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 29

(...)

"Fata lui Turcanu se congestioneaza, privirea parca ii varsa foc, trupul ii tremura. Cred ca nu am vazut in viata mea o privire atat de fioroasa ca cea pe care o are el acum! Se repede, mai mult se arunca, asupra medicinistului militar. Ca la comanda, Puscasu, Steiner, Gherman si Patrascanu sunt in spatele lui. Turcanu il trage de gulerul hainei pana in mijlocul camerei. E de statura mijlocie, cu trasaturile fetei regulate. E culcat pe podea; degeneratul ii insfaca gatul in maini, il izbeste cu capul de ciment. Cinci-sase lovituri. Se lasa cu toata greutatea pe gatul victimei; il stranguleaza. Medicinistul horcaie, se zbate in stransoarea mainilor lui Turcanu il tine asa mult (notiunea timpului n-o mai am)... il dezbraca la piele... sase din echipa de batausi se aliniaza la o distanta de un metru unul de altul. In fata lor, la doi metri, alti sase. Toti au in maini bate si curele. Medicinistul e legat la gura cu un prosop innodat strans la ceafa...Dupa un timp, pe spinare si pe picioare pielea-i e rupta. Sangele se prelinge pe picioare in jos. Cimentul e rosu..." Grigore Dumitrescu, Camera 4 Spital Pitesti, in Memoria nr. 3, p. 25

(...)

"La Pitesti, prima data in viata mi-am dorit moartea si mi-am dorit moartea cum nu se poate mai cu ardoare, dar mi s-a luat si acest drept, aceasta posibilitate de a muri" Marturia lui Tudor Stanescu. Almira Enuta, Fenomenul Pitesti in varianta romanesca, in Anuarul de Istorie Orala, I, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2000, p. 386

(...)

Turcanu: "Fecioara Maria, marea curva"

"Turcanu nu isi abandona victima, pana nu o trecea printr-o alta serie cumplita de incercari. Capul victimei infundat in tineta cu fecale si tinut acolo pana la sufocare, victima pusa in patru labe, obligata sa manance din gamela, fara sa se ajute de lingura, porceste; pusa sa-si faca nevoile in gamela in care la pranz se va servi polonicul cu arpacas; amestecul trebuia mancat, in caz contrar, daca l-ar fi varsat, urma sa-l stranga cu limba de pe dusumea. Cand victima era un fost student la Teologie, sau o persoana cu o anumita traire religioasa, era pus sa se inchine la fundul gol al unuia dintre cei reeducati, numind acel fund icoana si obligat sa-l sarute. Trebuia sa eticheteze pe Sfanta Fecioara, "marea curva", pe Isus Cristos "marele idiot rastignit pe cruce" . Daca se stia ca victima isi iubea parintii, Turcanu, provocator, il invita: Ia spune, ma X, cum te-ai culcat cu maica-ta? sau Ia spune cum l-ai surprins pe taica-tu violand-o pe sora-ta? Victima, dupa ce trecea prin purgatoriul reeducarii, nu era niciodata abandonata, ci era si ea atrasa in tagma calailor. I se dadea pe mana cea dintai victima introdusa in camera. Cunoscand bine toata gama de torturi la care el insusi fusese supus, calaul (...) era poftit de restul tagmei sa faca dovada ca este intr-adevar apt pentru o viata noua. Daca nu isi facea cum trebuie datoria, devenea din calau iarasi victima". Ion Balan, Regimul concentrationar din Romania, 1945-1964, Fundatia Academia Civica, 2000, p. 225

(...)

"Era injosita, batjocorita demnitatea umana: erai vopsit pe fata cu pasta de dinti sau crema de ghete, ti se punea un colac de WC in gat si erai obligat sa reciti poezii de autobatjocorire; daca aveai deranjat stomacul, cand stateai pe tineta, erai admonestat ca esti un nesimtit, ca ai stricat aerul; te obligau sa lingi closetul; erai tinut fortat cu capul in hardaul cu urina si excremente, pana la sufocare; erai pus sa te tragi cu altul de organele genitale sau unul din ei iti baga in gura penisul sau; daca te scapai pe tine in timpul bataii, erai obligat sa-ti mananci fecalele si sa lingi izmenele murdarite sau sa mananci fecalele altuia din propria-ti gamela pentru mancare, fara sa ti se permita apoi s-o speli; erai constrans sa te saruti reciproc, cu altii in fund; erai silit sa urinezi unul in gura celuilalt; cand cereai apa, ti se dadea urina de la tineta sau se urinau in gura ta, sau erau pusi ceilalti sa te scuipe in gura; erai obligat sa te scuipi reciproc cu altul in fund apoi sa te lingi acolo unul pe altul; te ungeau pe la gura si in gura cu un bat uns la WC in materii fecale; erai silit sa-ti bagi degetul in fund si apoi sa-l sugi." Costin Merisca, Tragedia Pitesti. O cronica a "reeducarii" din inchisorile comuniste, Institutul European, Iasi, 1997, p. 70-71

"Daca moartea ar fi venit insa imediat, ar fi fost mult mai usor, dar tortura continua. Iar cand nu mai aveai pe nimeni ca sa te mangaie si sa-l stii alaturi de tine, timpul devenea insuportabil." Dumitru Gh. Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii. Pitesti, volumul I,

Editura Gama, Bucuresti, 1995, p. 100

(...)

"Culmea degradarii a fost atunci cand o parte din noi au fost fortati sa manance fecalele altuia. S-a ajuns atat de departe in aceasta nemaipomenita degradare incat unii dintre noi au preferat sa manance propriile fecale, pentru a nu fi obligati sa le manance pe ale altuia. Aceasta siluire paranoica a durat vreo trei saptamani, iar pentru altii cateva luni, timp in care am fost atat de crunt batuti pentru ca refuzam sa ne supunem, incat aceste saptamani au fost pentru noi inceputul unui delir colectiv." Dumitru Gh. Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii. Pitesti, volumul I, Editura Gama, Bucuresti, 1995, p. 140-141

(...)

Infernul credinciosilor

Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse in scena de Pasti ori de Craciun, ii ingrozeau pe detinuti. In asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studentii la Teologie, costumati in "Hristosi" imbracati in sutane si patrafire manjite de fecale. Ei erau pusi sa faca "impartasanii" cu urina si fecale, iar in loc de cruce li se confectiona un falus din sapun, pe care toti ceilalti erau obligati sa il sarute. De pe margine erau interpretate cantece bisericesti cu texte scabroase, in care locurile comune erau insultarea lui Iisus si a Fecioarei Maria, uneori detinutii fiind dezbracati la pielea goala. Unii supravietuitori povestesc chiar ca s-a procedat la inversarea poruncilor din decalog ori la interpretarea lor malitioasa. Un student la Teologie a fost imbracat de Pastele anului 1950 cu un cearsaf manjit cu excremente, legandu-i-se in acelasi timp de gat un falus din sapun in fata caruia toti participantii la sceneta trebuiau sa se prosterneze. O "femeie" ii turna "mir" in cap (fecale), iar "Iisus" impartasea fecalele "ucenicilor" spunand: "Luati, mancati, acesta este trupul meu". (...)

Se regizau si scenete sexuale

Fireste, si ele la ordinul lui Turcanu. In Vinerea Mare, el imparte rolurile: "asinul" e felat de "Maria Magdalena", "Iosif" sodomizeaza "asinul", care la randul lui sta cu botul in poalele "preacurvei fecioare Maria", sodomizata concomitent de "Iisus". Reeducatii, in frunte cu Turcanu, manifestau o placere draceasca in a batjocori pe cei mai credinciosi, porecliti "misticii". Asemenea scene aveau un efect teribil asupra victimelor, care gaseau, de regula, singurul sprijin in credinta. Or, dupa participarea la liturghiile negre, intreaga lor credinta era zguduita din temelii nu pentru ca ar fi participat afectiv la aceste mizanscene, majoritatea actionand robotizat, ci dintr-un sentiment firesc de vinovatie si rusine.

Preotul P.K., unul dintre cei mai batjocoriti detinuti din Gherla, i s-a confesat printre lacrimi lui Octavian Voinea, care incerca sa il incurajeze: "Domnule Voinea, am cosmaruri. Nu pot dormi noaptea. Am pacatuit impotriva lui Dumnezeu comparandu-ma cu Iisus Hristos. Un glas de diavol imi suna mereu in ureche ca eu am suferit mai mult decat Hristos". K. i-a povestit ca a fost batut la talpi si pe tot corpul gol, obligat sa alearga fara haine in jurul camerei si sa strige: "Pravalia mea a fost biserica, oficina de comert". Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni sa isi faca nevoile: "Banditilor, pregatiti-va sa va cacati!", iar K. a fost pus sa le manance pe toate: "O viata intreaga ai mancat cacat in amvon, acum sa-l mananci in fata noastra ca sa te vedem!". Supliciile nu s-au incheiat aici, caci acelasi agresor a pus un hardau cu materii fecale in mijlocul camerei, l-a acoperit cu o patura si l-a obligat pe parintele K. sa faca impartasania cu "trupul si sangele lui Hristos", in timp ce agresorii ii strigau in batjocura: "Ia-o parinte pe glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cantam popeste iar ceilalti torturati constituiau corul - corul blasfemiei - pe patru voci". Dupa slujba de sfintire a murdariei din hardau, i s-a dat o lingura cu care trebuia sa serveasca pe toata lumea zicand: "Se impartaseste robul lui Dumnezeu cu trupul si sangele lui Hristos si se va curata". (...)

Eugen Turcanu

Dupa ce actiunea de reeducare daduse gres la Targu Ocna, Brasov si Canal si fusese stopata la Pitesti, a venit randul Gherlei sa opreasca oroarea. in decembrie 1951 Turcanu si alti zece colaboratori ai sai au fost dusi la Jilava pentru cercetari. Detinutii care colaborau cu Securitatea si administratia penitenciarelor s-au simtit inselati si amagiti.

Nascut la 8 iulie 1925 in Darmoxa, Eugen Turcanu era casatorit si avea un copil cand a fost condamnat la 5 februarie 1949 de catre Tribunalul Militar Iasi la 7 ani de inchisoare. Legaturile sale cu Miscarea Legionara au fost mai degraba vagi, insa exploatate la maximum de comunisti atunci cand a trebuit scos tap ispasitor pentru crimele din Pitesti si Gherla. Dupa 1941 nu ne-a ramas nici o marturie despre vreo actiune de-a sa alaturi de legionari sau de Fratiile de Cruce.

Turcanu avea cinci frati. S-a casatorit cu fata unui avocat bucovinean, legionar, insa imediat dupa 23 august 1944 a inceput sa cocheteze cu comunistii. Se pare ca s-a inscris in U.N.S.R., asociatie studenteasca procomunista, dar si in cadrul Partidului Muncitoresc Roman. Printre fostii detinuti politici au circulat numeroase zvonuri legate de activitatile sale in perioada 1945-1948, conform carora ar fi frecventat un santier de munca si indoctrinare comunista in Bulgaria si o scoala de diplomatie, beneficiind de suportul lui Emil Bodnaras. Turcanu renuntase la simpatiile copilariei pentru Legiune (avea 16 ani cand a renuntat la activitatea in cadrul Fratiilor de Cruce) si se angajase pe un cu totul alt drum, intuind evolutia istoriei.

Ne-au ramas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele sale. Dumitru Bordeianu il infatiseaza drept "un barbat frumos, iesit din comun, cu capul mare insa cu trasaturi fine, fruntea lata, buze senzuale, parul castaniu spre blond, ondulat si nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albastri, erau foarte expresivi. Cand se incrunta, te inspaimanta. Barbia specifica tipului voluntar. Radea arareori si rasul lui era placut, atragator. Corpul bine proportionat parea corpul unui atlet de performanta. Cand iti da un pumn sau o palma, te dobora la pamant. Cand se enerva era atat de crud, ca distrugea totul in calea lui, ca un ucigas feroce. Mai era apoi si de o inteligenta iesita din comun si cu o memorie formidabila. isi aducea aminte de tot ceea ce declarase fiecare student in Pitesti si Gherla. Era insa atat de satanizat ca nu mai stiai ce sa crezi despre el. L-am asemuit unui inger cazut. Vointa de putere cu orice chip il dusese la nebunie. Devenise o bruta degradata si satanizata". Altii au remarcat trasaturile sale de caracter: "Era inzestrat cu o vointa si cu o inteligenta remarcabile, dar lipsit total de scrupule si stapanit de o grandomanie fara de margini: era in stare sa se foloseasca de orice mijloace pentru a-si atinge scopul. Cand era vorba de interesele lui, nu cunostea nici simtul echitatii si nici mila".

A fost inchis la Suceava in iulie 1948. S-a exprimat in mai multe randuri ca actiunea lui Bogdanovici, pornita in toamna lui 1948, nu isi avea sensul cat timp procesele lor nu fusesera judecate, asa incat a stat in expectativa, urmarind desfasurarea evenimentelor. Odata ce condamnarile au inceput sa curga si s-au dovedit a fi mai mari decat se asteptau cei mai multi, Turcanu a preluat initiativa si i s-a alaturat lui Bogdanovici in incercarile acestuia de a colabora cu administratia, impulsionat si de agitatia pe care acesta o produsese printre unii ofiteri de la Bucuresti. Dan Lucinescu spune ca Turcanu actiona oarecum in paralel cu Bogdanovici si ca era manat de un sentiment al vendetei: arestat dupa dezvaluirile din mai 1948, a cautat sa se razbune pe legionari, iar Bogdanovici s-a constituit intr-un impediment in acest sens, datorita concurentei pe care i-o facea.

A creat Organizatia Detinutilor cu Convingeri Comuniste, in februarie-martie 1949. Adauga in declaratie ca avea chiar si un caiet in care isi nota activitatea zilnica si concluziile.

Turcanu declara in ancheta ca l-a inlocuit pe Bogdanovici la conducerea actiunii pentru ca el era "cel mai indicat sa o conduc, datorita pozitiei mele, ca eram fara activitate legionara din 1946, ca fusesem strecurat in P.M.R. si ca eu eram hotarat sa conduc acea actiune", dar se tradeaza ca avea unele informatii de la autoritati atunci cand afirma ca "acea actiune eu am condus-o ca in eventualitatea cand se va putea intreprinde de catre stat o astfel de actiune, sa poata gasi la Suceava elemente pregatite si organizate in inceputul unei astfel de actiuni".

A ajuns la Pitesti in aprilie 1949. A participat direct la torturarea a sute de detinuti in Pitesti, conducand comitetele de agresiune in majoritatea camerelor, dat fiind ca se bucura de libertate de miscare in penitenciar.

A fost transferat la Gherla in august 1951 cu un ultim transport din Pitesti si s-a adaptat situatiei gasite la fata locului mai degraba de nevoie, intrucat Popa tanu controla "reeducarea".

Turcanu realiza ca planurile manipulatorilor din umbra s-au schimbat si incepea sa fie prudent. intr-o discutie avuta cu Popa la scurta vreme dupa sosirea sa in Gherla, i-a atras atentia acestuia ca daca vor fi intrebati vreodata despre actiune "sa ne sinucidem. Mai bine sa mori decat sa ajungi un tradator", avertizandu-l sa fie oricand pregatit pentru asta, iar la sfarsit l-a amenintat razand: "Vezi sa nu te confund vreodata cu Bogdanovici".

A fost ridicat din Gherla in decembrie 1951 si dus la Jilava pana la proces.

Personalitate complexa, Eugen Turcanu a fost abil manevrat de catre adevaratii dirijori ai actiunii din Pitesti, care i-au speculat la maximum setea de razbunare pe cei care l-au aruncat in inchisoare. Dintr-un barbat casatorit si cu copil mic acasa, cu frumoase perspective de cariera politica, el s-a trezit cu o condamnare de 7 ani pentru vechi contacte cu tineretul legionar, astfel ca acestia au devenit principala sa tinta, intocmai pe placul autoritatilor comuniste. In acelasi timp, ambitia, vanitatea, lipsa de scrupule si cruzimea patologica l-au recomandat pentru a conduce torturile. Turcanu era nu doar inteligent, ci si un bun psiholog, fiindca stia cum sa vorbeasca cu victimele sale. Pe Visovan l-a amenintat ca ii pregateste ceva special, astfel ca acesta a trait cu spaima in suflet pe tot parcursul batailor. Altuia, pe care il vazuse mai firav si mai usor de speriat (era filosof ca formatie), i-a spus ca de el nu se va atinge, intrucat va ceda de unul singur, lucru care avea sa se intample intocmai dupa ce a asistat la torturile colegilor sai.

Puterile lui Turcanu l-au transformat in proiectiile victimelor sale intr-o zeitate atotputernica, el fiind hulit si adorat in acelasi timp de catre detinutii care treceau prin mainile lui. Puterea sa de fascinatie actiona si dupa ani de zile, cand era deja executat: Dan Dumitrescu si Aristotel Popescu erau atat de ingroziti de ideea ca Turcanu ar putea sa apara in celulele lor din Jilava pentru a relua bataile, incat denuntau fara incetare pe toti detinutii ori gardienii care nu aveau o comportare adecvata. Dementa i-a impins pana la a refuza painea lasata pentru ei la toaleta de catre vecinii de celula, fiindca nu puteau accepta ideea ca Turcanu murise si suspectau permanent ca erau supusi incercarilor. A fost executat in 1954.

Tudor BORCEA

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=3481&data=2008-02-15

(18-Aug-2008, 17:00)
Vicepresedintele Aliantei Civice contesta comisia de selectie organizata de ministrul Culturii

Sorin Iliesiu: "O atitudine ostila proiectelor care prezinta crimele comunismului"

Regizorul si vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, a contestat cea mai recenta sesiune a comisiei de selectie numita de ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, pentru evaluarea proiectelor cinematografice in cadrul concursului organizat de Centrul National al Cinematografiei , apreciind ca aceasta a "subevaluat intr-o maniera incalificabila cele doua proiecte prezentate de noi la ultimul concurs". Este vorba de proiectul de film documentar lung-metraj "Experimentul Pitesti. Reeducarea prin tortura" (regia - Sorin Iliesiu; scenariul - Sorin Iliesiu, Alin Muresan), care a fost clasat pe pozitia 26 cu nota 5,34. Mentionam ca la sesiunea anterioara de concurs acelasi scenariu s-a clasat pe pozitia 7 (primul sub linie)cu nota 7,58.

Alt proiect de film documentar lung-metraj "Stalinism pentru eternitate. Secvente din istoria comunismului romanesc" (regia - Sorin Iliesiu; scenariul - Vladimir Tismaneanu, Sorin Iliesiu) a fost clasat pe pozitia 28 cu nota 5,17. La sesiunea din decembrie 2006 acelasi scenariu s-a clasat pe pozitia 12 (primul sub linie) cu nota 7,67. Ambele au fost respinse de la finantare ."Contestam corectitudinea evaluarii la ultima sesiune de concurs. Semnalam atitudinea din ce in ce mai ostila fata de proiecte care prezinta crimele comunismului, incercandu-se astfel cenzurarea accesului la propria istorie. In mod simptomatic, si alte proiecte cu tematica similara, pecum cele semnate de Lucia Hossu Longin sau Marius Oprea, au fost descalificate, fiind aruncate la coada clasamentului", spune Iliesiu.

Cartea "Stalinism pentru eternitate", scrisa de eminentul politolog Vladimir Tismaneanu, este celebra prin corectitudinea cu care radiografiaza regimul comunist din Romania. Evident, filmul ar fi realizat acelasi lucru cu mijloace specifice, arata regizorul.

"Contestam corectitudinea membrilor comisiei de selectie, intrucat au dat note minime ambelor proiecte tocmai la criteriile de evaluare obiectiva, unde scenariile trebuiau apreciate cu nota maxima: Originalitatea si gradul de interes si noutate al temei propuse, potential de interes si impact asupra publicului, potentialul de reprezentare internationala. Asadar, chiar la aceste criterii, am obtinut note minime. Comentariile sunt de prisos.

Mentionam ca interesul publicului fata de "Experimentul Pitesti" este confirmat de succesul exceptional al cartii recent lansate in librarii: "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate". Cartea este scrisa chiar de co-autorul scenariului, Alin Muresan, arata Iliesiu intr-un comunicat.

Experimentul Pitesti - reeducarea prin tortura

Potrivit lui Sorin Iliesiu, acest scenariu este scris pentru un film despre "cea mai cumplita barbarie a lumii contemporane". Asa a fost considerat experimentul Pitesti de catre celebrul scriitor Alexandr Soljenitin (laureat in 1970 al Premiului Nobel pentru Literatura, autor al romanelor Arhipelagul Gulag, Pavilionul cancerosilor, O zi din viata lui Ivan Denisovici).

Istoricul Francois Furet, membru al Academiei Franceze, descrie fenomenul Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra".

In cartea sa, Fenomenul Pitesti (publicata in 1981 la Paris), Virgil Ierunca scrie: "Ceea ce n-a ajuns insa - si inca - la cunostinta tuturor este ca in Arhipelagul romanesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai fost in intreaga geografie penitenciara comunista: inchisoarea de la Pitesti". Iata un fragment sugestiv din cartea lui Ierunca: "Imaginatia deliranta a lui Turcanu (n.r. - seful tortionarilor) se dezlantuia mai ales atunci cand avea de-a face cu studenti care credeau in Dumnezeu si se straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau botezati in fiecare dimineata: scufundati cu capul in hardaul cu urina si materii fecale, in timp ce ceilalti in jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura pana ce continutul facea bulbuci. Cand detinutul recalcitrant era pe punctul de a se ineca, era scos, i se dadea un scurt ragaz sa respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre acesti botezati caruia i se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua luni de zile: mergea in fiecare dimineata si-si baga singur capul in hardau, spre hazul reeducatorilor."

Experimentul Pitesti a fost una din cele mai diabolice inventii din intreaga istorie.

Conform principiilor comuniste, conducerea partidului comunist si a Securitatii a incercat falsificarea evenimentelor, incercand sa ascunda adevarul.

"Unicat" in materie de cruzime

Filmul isi propune sa aduca la lumina acest teribil moment al istoriei Romaniei, aproape necunoscut. Iata cum este prezentat pe scurt experimentul Pitesti, in cadrul Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei1 de la Sighet:

"In anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se infaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau in inchisori, taranii cei mai gospodari erau deportati in coloniile de munca fortata. Tuturor impreuna, si fiecaruia in parte, li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate "reeducare".

Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti" - majoritatea fiind studenti, de cele mai diferite credinte politice si religioase, cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze fizic si sa se mutileze psihic, denigrandu-si trecutul. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din decembrie 1949 in penitenciarul Pitesti, continuand apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Targu - Ocna.

Victimele sunt transformate in calai, detinutii sunt torturati chiar de prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica si psihica, transformarea tinerilor in atei, in delatori ai prietenilor lor. In final, majoritatea celor "reeducati" ajungea sa recunoasca faptul ca merita orice injosire si ca nu se poate reabilita decat partial, devenind ei insisi tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor.

Experimentului de la Pitesti i s-a pus capat printr-o ancheta si printr-un proces mamut in anii 1953-1954. Sentinta din 10 noiembrie 1954 condamna la moarte 22 de membri ai comandourilor legionare conduse de Eugen Turcanu (fiind executati 16). In proces nu au fost incriminati ofiterii de Securitate sau de penitenciar care instrumentasera "reeducarea", reprosandu-li-se, doar, in cursul anchetei, "lipsa de vigilenta si neglijenta criminala" care "a permis" experimentul! Intr-un alt proces, din 1957, acesti ofiteri au fost si ei condamnati la pedepse minore, ca ulterior sa fie gratiati, fara sa fie macar amintita vinovatia mai-marilor Securitatii: Teohari Georgescu, Marin Jianu, Gheorghe Pintilie, Alexandru Nicolschi, Misu Dulgheru s.a. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat in panoplia mijloacelor de distrugere in masa a personalitatii umane."

Din "meniul" reeducarii

Metode utilizate in torturarea detinutilor, in majoritate studenti, pentru obtinerea asa-ziselor "demascari" (preluate din materialul documentar al Memorialului Sighet):

Bataia individuala si bataia colectiva in cerc

Bataia cu vana de bou, cureaua, coada de matura, piciorul de la prici

Agatarea de greutati (40 kg) de spatele "reeducatului" timp de cinci - sase ore

Obligarea detinutului sa stea cu ochii fixati pe un bec aprins

Smulgerea parului cu dispozitive speciale

Strivirea degetelor de la maini si de la picioare

Aplicarea picaturii chinezesti

Obligarea detinutilor sa consume mancaruri deosebit de sarate urmate de suprimarea apei

Obligarea detinutilor sa se bata in cap ca berbecii

Arderea talpilor

Bataia peste fluierele picioarelor

Obligarea detinutului sa linga closetele

Obligarea detinutului sa asiste la torturile in colectiv

Atarnarea de subsiori cu o ranita de greutati in spate

Asezarea a 15-17 trupuri peste detinutul torturat

Bataia cu capul de ciment

Obligarea detinutului de a dormi in pozitii fixe

inteparea talpii cu acul

Obligarea detinutului de a sta in picioare toata noaptea cu fata la zid

Obligarea detinutilor sa-si faca necesitatile in gamelele in care primeau mancarea

Obligarea detinutilor sa se urineze in gura altor detinuti

Mancatul in patru labe direct din gamela, fara lingura, mancarea fiind fierbinte

Atarnarea detinutului cu capul in closet

Bataia peste cosul pieptului

Romania a avut nesansa istorica de a fi locul punerii in scena a celui mai macabru experiment imaginat vreodata de mintea umana. Torturile de la Pitesti si Gherla (si in mai mica masura, de la Canal si Targu Ocna) dintre 1949 si 1951, au atins cote paroxistice beneficiind de experienta acumulata in deceniile precedente de initiatorii si supraveghetorii fenomenului din China pana in Rusia. Actiuni inrudite, denumite in general "reeducare", avusesera loc deja atat in China, cat si in Uniunea Sovietica, insa momentul 1949 a permis imbinarea si dezvoltarea celor mai dure metode din experientele precedente.

Filmarile, sub indrumarea fostilor detinuti

Conceptia de transpunere cinematografica a scenariului, potrivit lui Iliesiu, va avea la baza editarea alternanta, in paralel si prin insertie, a urmatoarelor materiale, structurate pe urmatoarele sase categorii :

In principal, interviuri-marturii cu fosti detinuti politici care, intre anii 1949-1951, au fost victimele experimentului Pitesti. Supravietuitorii au astazi varste cuprinse intre 78 si 85 de ani. Experimentul Pitesti a fost realizat cu peste 1000 de detinuti politici, majoritatea studenti in momentul arestarii. In prezent exista sub 100 de supravietuitori. Astazi, doar o parte dintre ei nu ar dori sa fie filmati. Majoritatea sunt de acord. Am convenit pana in prezent cu circa 30-35 dintre dansii sa realizam filmari de tip interviu-marturie pentru a evoca - pentru filmul nostru documentar - propria experinta prin care au trecut acum 55-58 de ani. Includem in scenariu un fragment dintr-un interviu-pilot realizat de noi in iunie 2007 .

Filmarile vor fi realizate astfel incat fostii detinuti politici sa evoce, in fata aparatului de filmat, cat mai mult posibil din intregul adevar, subiectiv si/sau obiectiv, despre ororile experimentului Pitesti. Supravietuitorii vor fi filmati in special la gros-plan, in vedere frontala, astfel incat sa fie pus in valoare orice detaliu sugestiv al chipului celor care au trait experimentul Pitesti, si povestesc in fata aparatului de filmat ceea ce au trait.

In film vor fi inserate secvente cu imagini de arhiva cinematografica (in principal, jurnale cinematografice) din perioada 1949-1951 precum si din anii premergatori, pentru a prezenta contextul istoric al experimentului Pitesti.

Se vor realiza filmari la inchisorile unde a fost practicat experimentul Pitesti - inchisorile din Pitesti si Gherla, de la Canal si Targu Ocna, precum si la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Se vor filma atat cadre generale, cat si detalii sugestive/semnificative.

Se vor realiza interviuri cu personalitati culturale de prestigiu (istorici romani si straini, filozofi, scriitori):

Se vor realiza secvente de reconstituire a unor metode utilizate in torturarea detinutilor.

Din ratiuni de deontologie, dar nu numai din acestea, reconstituirile vor fi facute sub indrumarea unor fosti detinuti politici care au fost victime ale experimentului Pitesti. Se vor filma personaje (maximum 50 de personaje) interpretate de actori, actori-mimi si figuranti, intr-un platou de filmare de dimensiuni relativ mari, cu minimum de decoruri, costume, recuzita generala specifica locurilor de detentie si recuzita specifica anumitor metode de tortura.

Reconstituiri cu Dan Puric

Pentru momentele-cheie ale reconstituirilor vom apela la o trupa de pantomima - ideal, la trupa lui Dan Puric, actorii-mimi avand exceptionala capacitate de comunicare prin expresivitatea corpului.

Pentru a mari coeficientul de credibilitate, senzatia de real pe care spectatorul o va avea la vizionarea filmului, imaginea va tinde spre abstractizare.

Filmarea se va face in cheie vizuala-abstractizanta: personajele din cadru, respectiv tortionarii si victimele, sau altfel spus - "reeducatorii" si "reeducatii", vor fi filmati in clar-obscur, in silueta, in contralumina - astfel intat umbra proprie sa fie dominatoare fata de lumina minimala proprie. Umbra devine astfel noua identitate a personajelor anonime: o identitatea fara identitate. Imaginea va fi decupata in detalii semnificative si in cadre largi. Imaginea in silueta va fi uneori cea a umbrelor provenite de la personaje in actiune sau a umbrelor proiectate pe un perete cu igrasie, alb-cenusiu, cu tencuiala cazuta pe alocuri, cu denivelari rectilinii sau curbe, astfel incat umbrele sa fie rupte, deformate brusc, avand o dinamica imprevizibila. Umbrele vor fi alungite pe verticala precum personajele lui El Greco, prin filmarea in unghi de aproximativ 45 de grade fata de planul peretelui pe care vor fi proiectate umbrele. Imaginea va respira un aer de sorginte expresionista, dar fara ostentatie, mentinandu-se in limitele credibilitatii necesare imaginii de reconstituire. Modalitatea de filmare va exploata la maximum posibilitatile de transfigurare a umbrei si forta de expresivitate a acesteia.

Ulterior, la montaj, muzica acestor imagini va fi, de asemenea, abstracta (muzica de pian); aceasta va fi ulterior mixata cu zgomote ale unor obiecte de tortura, cu zgomote de ambianta, cu "tipete" provenite de la instrumente muzicale (de preferinta violoncelul, intrucat lungimea de unda a acestuia este cea mai apropiata de cea a vocii umane masculine); sunetul va avea uneori un efect de ecou diminuat; mentionam ca in film nu vor exista strigate/tipete provenite de la voce umana.

In acelasi spirit al austeritatii coloanei sonore, cuvintele reeducatorilor si reeducatilor din imagine vor fi inexistente sau minime. Uneori cuvantul rostit va fi inlocuit cu cel scris pe ecran - subtitrare cu rol explicativ sau sub forma de replica, precum in filmele mute.

Uneori, peste imaginile de reconstituire va fi suprapusa vocea-document, vocea inregistrata astazi a unui fost detinut politic, care nareaza, evoca, explica - ceea ce vedem.

Figuranti cu aspect scheletic, la mare cautare

Pentru credibilizarea personajelor interpretate (detinuti subnutriti), se vor folosi figuranti cu aspect relativ scheletic (detinutii care au trecut prin experimentul Pitesti aveau 35-40 de kg) (...)

Filmul va avea un comentariu minimal, care va completa - acolo unde va fi nevoie - discursul verbal al interviurilor-marturii care urmeaza a fi filmate. in comentariu vor putea fi inserate scurte fragmente din cartea lui Virgil Ierunca - "Fenomenul Pitesti". Naratorul filmului va fi profesorul Alexandru Zub - academician, presedintele Sectiei de stiinte istorice a Academiei Romane. Acesta, filmat in ipostaze neconventionale, informale, isi va derula discursul narativ atat ca "voce din off", cat si ca prezenta vizuala (in diferite incadraturi: plan mediu, prim plan si gros-plan)(...)

Solutia finala, versiunea PCR

Prezentam cateva marturii ale unor detinuti, care au trecut prin reeducarea de la Pitesti si Gherla ( preluate din materialul documentar al Memorialului Sighet), cu precizarea ca, desi numeroase, reprezinta doar fragmente, raportat la numarul incredibil al ororilor si, in egala masura, la cel al victimelor care nu au mai apucat sa traiasca si sa marturiseasca

(...) "Ce a urmat nu se poate descrie. Nimeni nu ar putea crede, oricine ar spune ca e de domeniul fantasticului: bataie in cap, pentru indobitocire; bataie in fata, pentru desfigurare; mii de lovituri in spate, sub coaste, in plex, la talpi. Zeci de lesinuri si iar de la capat, ore intregi, iar ochiul de la vizeta veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit coastele, plamanii, ficatul, jucau incaltati pe oasele mele, pe rinichii mei." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 15

"Talpile mi se umflasera, mainile la fel, muschii erau rupti si negri, obrazul si capul total desfigurate. De altfel, aceasta era prima figura a lui Turcanu: te desfigura complet, ranjind de placere, si pe urma isi punea in functie celelalte metode. Eram complet negru, nu se mai gasea macar un locsor pe trupul meu care sa nu fie negru." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 16

"Unii au cedat imediat, de groaza puscariei; altii la cateva palme, iar unii la mii si zeci de mii de ciomege si alte chinuri, dar tot au cedat. Chiar si moartea este o dovada ca au cedat, orice ar spune oricine! A depins de constitutia fiecaruia si de locul, ca sa zic asa, ce l-a avut pe scara lui Mendeleev!" Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 22

"A urmat demascarea personala. Trebuia sa ma autobatjocoresc, sa spun ca am fost un prefacut, un hot, un escroc, ca i-am mintit pe altii. Mi-am dat seama ce vor si m-am scuipat singur cat au vrut ei." Eugen Magirescu, Moara dracilor, in Memoria nr. 13, p. 39

"in asa zisa actiune de depersonalizare, studentii erau obligati, prin torturi permanente inimaginabile, sa tradeze pe cele mai scumpe fiinte: Dumnezeu, proprii parinti, frati, surori si prieteni. Ei au fost constransi sa bea urina si sa manance fecale! Omul era astfel nimicit. Dezgustat de slabiciunea sa, el nu se va mai putea redresa niciodata in fata propriei constiinte. Durerile erau peste puterile de rezistenta a fiintei umane." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, Editura Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p. 6

"stiau sa faca din toate, prilejuri de tortura. Iesitul la WC trebuia executat cu o rapiditate naucitoare. Cei peste 40, cati eram dintre osanditi, eram datori sa ne terminam nevoile in cel mult o jumatate de ora, asa ca nu aveam decat 30-40 de secunde la dispozitie; de multe ori renuntam, amanand pentru a doua zi si pana atunci ne constipam si mai tare". Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in revista Memoria, nr. 22, p. 71

"Cu o furie de nedescris au inceput sa-l loveasca, si cu pumnii, si cu ciomegele, si cu picioarele. si sa-l arunce de la unul la celalalt, pana cand nenorocitul, plin de sange, a cazut aproape in nesimtire si nu s-a mai putut ridica. Dupa ce i-au mai tras cateva picioare in cap, l-au luat doi si l-au zvarlit pe prici, silindu-l sa stea cu mainile in buzunare si cu capul in jos, cum se daduse porunca. A urmat altul, si apoi altul, ca intr-o hora draceasca menita sa nimiceasca si ultima picatura de rezistenta fizica si morala a celor care intrau in jocul lor turbat." Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in Memoria, nr. 22, p. 66

"Mi-am revenit cu greu din starea de lesin, aveam si cefalee cumplita, dureri generalizate, cu un ochi nu mai vedeam, sangele imi curgea din nas si din gura si, ceea ce era mai grav, din ambele urechi; eram pe jos, pe ciment, nu ma puteam misca, am fost luat pe sus si trantit pe prici. in linistea din celula auzeam doar cuvinte disparate din cuvantarea lui Turcanu: banditi, criminali, demascarea sau moartea". Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 588

"Prin celula se plimbau agitati, cu ciomegele in mana, prietenii si colegii nostri; amara surpriza, crunta deziluzie. La un semn a lui Turcanu s-au napustit asupra noastra; prietenii nostri manuiau batele cu o dexteritate de invidiat si fiecare lovitura era insotita de o agresiune verbala greu de imaginat la niste intelectuali. Am fost tarati jos, calcat in picioare si loviti la nimereala." Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 588

"Hrana era de toate zilele, insuficienta si slaba in calitate, era impartita de ei, noua ne dadeau atat cat considerau ca meritam si de mancat o mancam cand si cum voiau ei; fie ni se luau lingurile si eram nevoiti sa sorbim zeama precum cainii, fie ne turnau zeama fierbinte in gura si ne obligau sa o inghitim cat mai repede. Apa nu aveam voie sa bem; eforturile mari ne provocau transpiratii abundente si nu ne puteam potoli setea si era cumplit". Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7 Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 589-590

"Bestia Turcanut care avea 90-100 de kilograme, mi-a tras puternic o palma de am cazut sub oblonul ferestruicii si mi-am spart timpanul; apoi m-au dezbracat, mi-au bagat in gura, cu coada lingurii, obielele murdare, umplandu-ma de sange, mi-au legat cu o funie mainile la spate si cu alta funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie...bataie in cap, pentru indobitocire; bataie in fata, pentru desfigurare; mii de lovituri in spate, sub coaste, in plex, in talpi. Zeci de lesinuri si iar de la capat, ore intregi, iar ochiul de vizeta veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, plamanii, ficatul, jucau incaltati pe oasele mele, pe plamanii mei. Dupa prima tura de cateva ore, Turcanu mi-a zis: "Cat Dumnezeul ma-tii vrei sa mai stau eu in puscarie din cauza ta, ma? Ori iti faci demascarea, ori, daca nu, te duci ingeras, dupa altii de-alde tine". Si a inceput a doua tura. Am lesinat. Ceva mai era viu in mine, caci stiu ca mi-am zis: "sunt mort si asa e pe lumea cealalta". Era un fel de euforie. M-am trezit udat cu apa si legat de teava caloriferului, care era acolo de forma". Eugen Magirescu, Moara dracilor, in Memoria nr. 13, p. 38

"Momentul culminant al acestui calvar l-a constituit insa pedepsirea bietului Nita Cornel, in seara zilei de 28 februarie 1950...Turcanu a asmutit haita asupra lui. Repezindu-i cativa pumni, l-a varat intr-un cerc format din 6-7 tortionari care l-au luat in primire cu pumnii si picioarele, zvarlindu-l de la unul la altul ca pe o minge, pana cand a cazut jos ametit...Turcanu se plimba furios si se gandea la o noua metoda de schingiuire, il auzim ca se da ordin ca sa i se lege mainile la spate si-i face semn lui Vasile Puscasu, namila care avea cea mai mare forta dintre ei, sa-l ridice in sus. Urcandu-se cu picioarele pe marginea priciului, Puscasu il prinse de mainile legate si rasucindu-l, il suspenda in aer, intr-o pozitie care sugerea imaginea crucificarii. Bietul copil, cu capul complet varat in piept, a mai avut puterea sa scoata un strigat sfasietor in momentul cand i s-au luxat bratele, apoi facea eforturi disperate sa traga aer in piept. in jurul lui vreo patru sau cinci tortionari ii loveau cu ciomegele, cu un sadism ingrozitor, peste cap, peste picioare, intr-o infernala pofta de distrugere a vietii. Dupa cateva zeci de lovituri i-au dat drumul sa cada de la inaltime. S-a prabusit inert, cu fata la pamant, fara sa se mai poata misca din loc". Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in Memoria nr. 23, p. 69.

(...)

"Demascarea a urmarit secatuirea memorie, spalarea creierului, renuntarea la credintele si idealul pe care le-ai avut, renegarea modului de viata in care te-ai format, condamnarea societatii in care ai trait, lepadarea de familia ta si invinuirea parintilor tai, a fratilor si surorilor tale de cele mai abjecte fapte, cu alte cuvinte s-a urmarit stergerea circuitelor logice si distrugerea modelelor interne ale lumii in care ai trait si care iti apartinea. Reeducarea a urmarit formarea altor circuite logice si un alt model intern al lumii inconjuratoare, o lume asa cum o doreste partidul si care te asteapta la eliberare. Din pacate, in mare parte, s-a reusit." Nicu Ionita, Teroarea - psihofiziologie si psihopatologie, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 29

(...)

"Fata lui Turcanu se congestioneaza, privirea parca ii varsa foc, trupul ii tremura. Cred ca nu am vazut in viata mea o privire atat de fioroasa ca cea pe care o are el acum! Se repede, mai mult se arunca, asupra medicinistului militar. Ca la comanda, Puscasu, Steiner, Gherman si Patrascanu sunt in spatele lui. Turcanu il trage de gulerul hainei pana in mijlocul camerei. E de statura mijlocie, cu trasaturile fetei regulate. E culcat pe podea; degeneratul ii insfaca gatul in maini, il izbeste cu capul de ciment. Cinci-sase lovituri. Se lasa cu toata greutatea pe gatul victimei; il stranguleaza. Medicinistul horcaie, se zbate in stransoarea mainilor lui Turcanu il tine asa mult (notiunea timpului n-o mai am)... il dezbraca la piele... sase din echipa de batausi se aliniaza la o distanta de un metru unul de altul. In fata lor, la doi metri, alti sase. Toti au in maini bate si curele. Medicinistul e legat la gura cu un prosop innodat strans la ceafa...Dupa un timp, pe spinare si pe picioare pielea-i e rupta. Sangele se prelinge pe picioare in jos. Cimentul e rosu..." Grigore Dumitrescu, Camera 4 Spital Pitesti, in Memoria nr. 3, p. 25

(...)

"La Pitesti, prima data in viata mi-am dorit moartea si mi-am dorit moartea cum nu se poate mai cu ardoare, dar mi s-a luat si acest drept, aceasta posibilitate de a muri" Marturia lui Tudor Stanescu. Almira Enuta, Fenomenul Pitesti in varianta romanesca, in Anuarul de Istorie Orala, I, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2000, p. 386

(...)

Turcanu: "Fecioara Maria, marea curva"

"Turcanu nu isi abandona victima, pana nu o trecea printr-o alta serie cumplita de incercari. Capul victimei infundat in tineta cu fecale si tinut acolo pana la sufocare, victima pusa in patru labe, obligata sa manance din gamela, fara sa se ajute de lingura, porceste; pusa sa-si faca nevoile in gamela in care la pranz se va servi polonicul cu arpacas; amestecul trebuia mancat, in caz contrar, daca l-ar fi varsat, urma sa-l stranga cu limba de pe dusumea. Cand victima era un fost student la Teologie, sau o persoana cu o anumita traire religioasa, era pus sa se inchine la fundul gol al unuia dintre cei reeducati, numind acel fund icoana si obligat sa-l sarute. Trebuia sa eticheteze pe Sfanta Fecioara, "marea curva", pe Isus Cristos "marele idiot rastignit pe cruce" . Daca se stia ca victima isi iubea parintii, Turcanu, provocator, il invita: Ia spune, ma X, cum te-ai culcat cu maica-ta? sau Ia spune cum l-ai surprins pe taica-tu violand-o pe sora-ta? Victima, dupa ce trecea prin purgatoriul reeducarii, nu era niciodata abandonata, ci era si ea atrasa in tagma calailor. I se dadea pe mana cea dintai victima introdusa in camera. Cunoscand bine toata gama de torturi la care el insusi fusese supus, calaul (...) era poftit de restul tagmei sa faca dovada ca este intr-adevar apt pentru o viata noua. Daca nu isi facea cum trebuie datoria, devenea din calau iarasi victima". Ion Balan, Regimul concentrationar din Romania, 1945-1964, Fundatia Academia Civica, 2000, p. 225

(...)

"Era injosita, batjocorita demnitatea umana: erai vopsit pe fata cu pasta de dinti sau crema de ghete, ti se punea un colac de WC in gat si erai obligat sa reciti poezii de autobatjocorire; daca aveai deranjat stomacul, cand stateai pe tineta, erai admonestat ca esti un nesimtit, ca ai stricat aerul; te obligau sa lingi closetul; erai tinut fortat cu capul in hardaul cu urina si excremente, pana la sufocare; erai pus sa te tragi cu altul de organele genitale sau unul din ei iti baga in gura penisul sau; daca te scapai pe tine in timpul bataii, erai obligat sa-ti mananci fecalele si sa lingi izmenele murdarite sau sa mananci fecalele altuia din propria-ti gamela pentru mancare, fara sa ti se permita apoi s-o speli; erai constrans sa te saruti reciproc, cu altii in fund; erai silit sa urinezi unul in gura celuilalt; cand cereai apa, ti se dadea urina de la tineta sau se urinau in gura ta, sau erau pusi ceilalti sa te scuipe in gura; erai obligat sa te scuipi reciproc cu altul in fund apoi sa te lingi acolo unul pe altul; te ungeau pe la gura si in gura cu un bat uns la WC in materii fecale; erai silit sa-ti bagi degetul in fund si apoi sa-l sugi." Costin Merisca, Tragedia Pitesti. O cronica a "reeducarii" din inchisorile comuniste, Institutul European, Iasi, 1997, p. 70-71

"Daca moartea ar fi venit insa imediat, ar fi fost mult mai usor, dar tortura continua. Iar cand nu mai aveai pe nimeni ca sa te mangaie si sa-l stii alaturi de tine, timpul devenea insuportabil." Dumitru Gh. Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii. Pitesti, volumul I,

Editura Gama, Bucuresti, 1995, p. 100

(...)

"Culmea degradarii a fost atunci cand o parte din noi au fost fortati sa manance fecalele altuia. S-a ajuns atat de departe in aceasta nemaipomenita degradare incat unii dintre noi au preferat sa manance propriile fecale, pentru a nu fi obligati sa le manance pe ale altuia. Aceasta siluire paranoica a durat vreo trei saptamani, iar pentru altii cateva luni, timp in care am fost atat de crunt batuti pentru ca refuzam sa ne supunem, incat aceste saptamani au fost pentru noi inceputul unui delir colectiv." Dumitru Gh. Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii. Pitesti, volumul I, Editura Gama, Bucuresti, 1995, p. 140-141

(...)

Infernul credinciosilor

Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse in scena de Pasti ori de Craciun, ii ingrozeau pe detinuti. In asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studentii la Teologie, costumati in "Hristosi" imbracati in sutane si patrafire manjite de fecale. Ei erau pusi sa faca "impartasanii" cu urina si fecale, iar in loc de cruce li se confectiona un falus din sapun, pe care toti ceilalti erau obligati sa il sarute. De pe margine erau interpretate cantece bisericesti cu texte scabroase, in care locurile comune erau insultarea lui Iisus si a Fecioarei Maria, uneori detinutii fiind dezbracati la pielea goala. Unii supravietuitori povestesc chiar ca s-a procedat la inversarea poruncilor din decalog ori la interpretarea lor malitioasa. Un student la Teologie a fost imbracat de Pastele anului 1950 cu un cearsaf manjit cu excremente, legandu-i-se in acelasi timp de gat un falus din sapun in fata caruia toti participantii la sceneta trebuiau sa se prosterneze. O "femeie" ii turna "mir" in cap (fecale), iar "Iisus" impartasea fecalele "ucenicilor" spunand: "Luati, mancati, acesta este trupul meu". (...)

Se regizau si scenete sexuale

Fireste, si ele la ordinul lui Turcanu. In Vinerea Mare, el imparte rolurile: "asinul" e felat de "Maria Magdalena", "Iosif" sodomizeaza "asinul", care la randul lui sta cu botul in poalele "preacurvei fecioare Maria", sodomizata concomitent de "Iisus". Reeducatii, in frunte cu Turcanu, manifestau o placere draceasca in a batjocori pe cei mai credinciosi, porecliti "misticii". Asemenea scene aveau un efect teribil asupra victimelor, care gaseau, de regula, singurul sprijin in credinta. Or, dupa participarea la liturghiile negre, intreaga lor credinta era zguduita din temelii nu pentru ca ar fi participat afectiv la aceste mizanscene, majoritatea actionand robotizat, ci dintr-un sentiment firesc de vinovatie si rusine.

Preotul P.K., unul dintre cei mai batjocoriti detinuti din Gherla, i s-a confesat printre lacrimi lui Octavian Voinea, care incerca sa il incurajeze: "Domnule Voinea, am cosmaruri. Nu pot dormi noaptea. Am pacatuit impotriva lui Dumnezeu comparandu-ma cu Iisus Hristos. Un glas de diavol imi suna mereu in ureche ca eu am suferit mai mult decat Hristos". K. i-a povestit ca a fost batut la talpi si pe tot corpul gol, obligat sa alearga fara haine in jurul camerei si sa strige: "Pravalia mea a fost biserica, oficina de comert". Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni sa isi faca nevoile: "Banditilor, pregatiti-va sa va cacati!", iar K. a fost pus sa le manance pe toate: "O viata intreaga ai mancat cacat in amvon, acum sa-l mananci in fata noastra ca sa te vedem!". Supliciile nu s-au incheiat aici, caci acelasi agresor a pus un hardau cu materii fecale in mijlocul camerei, l-a acoperit cu o patura si l-a obligat pe parintele K. sa faca impartasania cu "trupul si sangele lui Hristos", in timp ce agresorii ii strigau in batjocura: "Ia-o parinte pe glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cantam popeste iar ceilalti torturati constituiau corul - corul blasfemiei - pe patru voci". Dupa slujba de sfintire a murdariei din hardau, i s-a dat o lingura cu care trebuia sa serveasca pe toata lumea zicand: "Se impartaseste robul lui Dumnezeu cu trupul si sangele lui Hristos si se va curata". (...)

Eugen Turcanu

Dupa ce actiunea de reeducare daduse gres la Targu Ocna, Brasov si Canal si fusese stopata la Pitesti, a venit randul Gherlei sa opreasca oroarea. in decembrie 1951 Turcanu si alti zece colaboratori ai sai au fost dusi la Jilava pentru cercetari. Detinutii care colaborau cu Securitatea si administratia penitenciarelor s-au simtit inselati si amagiti.

Nascut la 8 iulie 1925 in Darmoxa, Eugen Turcanu era casatorit si avea un copil cand a fost condamnat la 5 februarie 1949 de catre Tribunalul Militar Iasi la 7 ani de inchisoare. Legaturile sale cu Miscarea Legionara au fost mai degraba vagi, insa exploatate la maximum de comunisti atunci cand a trebuit scos tap ispasitor pentru crimele din Pitesti si Gherla. Dupa 1941 nu ne-a ramas nici o marturie despre vreo actiune de-a sa alaturi de legionari sau de Fratiile de Cruce.

Turcanu avea cinci frati. S-a casatorit cu fata unui avocat bucovinean, legionar, insa imediat dupa 23 august 1944 a inceput sa cocheteze cu comunistii. Se pare ca s-a inscris in U.N.S.R., asociatie studenteasca procomunista, dar si in cadrul Partidului Muncitoresc Roman. Printre fostii detinuti politici au circulat numeroase zvonuri legate de activitatile sale in perioada 1945-1948, conform carora ar fi frecventat un santier de munca si indoctrinare comunista in Bulgaria si o scoala de diplomatie, beneficiind de suportul lui Emil Bodnaras. Turcanu renuntase la simpatiile copilariei pentru Legiune (avea 16 ani cand a renuntat la activitatea in cadrul Fratiilor de Cruce) si se angajase pe un cu totul alt drum, intuind evolutia istoriei.

Ne-au ramas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele sale. Dumitru Bordeianu il infatiseaza drept "un barbat frumos, iesit din comun, cu capul mare insa cu trasaturi fine, fruntea lata, buze senzuale, parul castaniu spre blond, ondulat si nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albastri, erau foarte expresivi. Cand se incrunta, te inspaimanta. Barbia specifica tipului voluntar. Radea arareori si rasul lui era placut, atragator. Corpul bine proportionat parea corpul unui atlet de performanta. Cand iti da un pumn sau o palma, te dobora la pamant. Cand se enerva era atat de crud, ca distrugea totul in calea lui, ca un ucigas feroce. Mai era apoi si de o inteligenta iesita din comun si cu o memorie formidabila. isi aducea aminte de tot ceea ce declarase fiecare student in Pitesti si Gherla. Era insa atat de satanizat ca nu mai stiai ce sa crezi despre el. L-am asemuit unui inger cazut. Vointa de putere cu orice chip il dusese la nebunie. Devenise o bruta degradata si satanizata". Altii au remarcat trasaturile sale de caracter: "Era inzestrat cu o vointa si cu o inteligenta remarcabile, dar lipsit total de scrupule si stapanit de o grandomanie fara de margini: era in stare sa se foloseasca de orice mijloace pentru a-si atinge scopul. Cand era vorba de interesele lui, nu cunostea nici simtul echitatii si nici mila".

A fost inchis la Suceava in iulie 1948. S-a exprimat in mai multe randuri ca actiunea lui Bogdanovici, pornita in toamna lui 1948, nu isi avea sensul cat timp procesele lor nu fusesera judecate, asa incat a stat in expectativa, urmarind desfasurarea evenimentelor. Odata ce condamnarile au inceput sa curga si s-au dovedit a fi mai mari decat se asteptau cei mai multi, Turcanu a preluat initiativa si i s-a alaturat lui Bogdanovici in incercarile acestuia de a colabora cu administratia, impulsionat si de agitatia pe care acesta o produsese printre unii ofiteri de la Bucuresti. Dan Lucinescu spune ca Turcanu actiona oarecum in paralel cu Bogdanovici si ca era manat de un sentiment al vendetei: arestat dupa dezvaluirile din mai 1948, a cautat sa se razbune pe legionari, iar Bogdanovici s-a constituit intr-un impediment in acest sens, datorita concurentei pe care i-o facea.

A creat Organizatia Detinutilor cu Convingeri Comuniste, in februarie-martie 1949. Adauga in declaratie ca avea chiar si un caiet in care isi nota activitatea zilnica si concluziile.

Turcanu declara in ancheta ca l-a inlocuit pe Bogdanovici la conducerea actiunii pentru ca el era "cel mai indicat sa o conduc, datorita pozitiei mele, ca eram fara activitate legionara din 1946, ca fusesem strecurat in P.M.R. si ca eu eram hotarat sa conduc acea actiune", dar se tradeaza ca avea unele informatii de la autoritati atunci cand afirma ca "acea actiune eu am condus-o ca in eventualitatea cand se va putea intreprinde de catre stat o astfel de actiune, sa poata gasi la Suceava elemente pregatite si organizate in inceputul unei astfel de actiuni".

A ajuns la Pitesti in aprilie 1949. A participat direct la torturarea a sute de detinuti in Pitesti, conducand comitetele de agresiune in majoritatea camerelor, dat fiind ca se bucura de libertate de miscare in penitenciar.

A fost transferat la Gherla in august 1951 cu un ultim transport din Pitesti si s-a adaptat situatiei gasite la fata locului mai degraba de nevoie, intrucat Popa tanu controla "reeducarea".

Turcanu realiza ca planurile manipulatorilor din umbra s-au schimbat si incepea sa fie prudent. intr-o discutie avuta cu Popa la scurta vreme dupa sosirea sa in Gherla, i-a atras atentia acestuia ca daca vor fi intrebati vreodata despre actiune "sa ne sinucidem. Mai bine sa mori decat sa ajungi un tradator", avertizandu-l sa fie oricand pregatit pentru asta, iar la sfarsit l-a amenintat razand: "Vezi sa nu te confund vreodata cu Bogdanovici".

A fost ridicat din Gherla in decembrie 1951 si dus la Jilava pana la proces.

Personalitate complexa, Eugen Turcanu a fost abil manevrat de catre adevaratii dirijori ai actiunii din Pitesti, care i-au speculat la maximum setea de razbunare pe cei care l-au aruncat in inchisoare. Dintr-un barbat casatorit si cu copil mic acasa, cu frumoase perspective de cariera politica, el s-a trezit cu o condamnare de 7 ani pentru vechi contacte cu tineretul legionar, astfel ca acestia au devenit principala sa tinta, intocmai pe placul autoritatilor comuniste. In acelasi timp, ambitia, vanitatea, lipsa de scrupule si cruzimea patologica l-au recomandat pentru a conduce torturile. Turcanu era nu doar inteligent, ci si un bun psiholog, fiindca stia cum sa vorbeasca cu victimele sale. Pe Visovan l-a amenintat ca ii pregateste ceva special, astfel ca acesta a trait cu spaima in suflet pe tot parcursul batailor. Altuia, pe care il vazuse mai firav si mai usor de speriat (era filosof ca formatie), i-a spus ca de el nu se va atinge, intrucat va ceda de unul singur, lucru care avea sa se intample intocmai dupa ce a asistat la torturile colegilor sai.

Puterile lui Turcanu l-au transformat in proiectiile victimelor sale intr-o zeitate atotputernica, el fiind hulit si adorat in acelasi timp de catre detinutii care treceau prin mainile lui. Puterea sa de fascinatie actiona si dupa ani de zile, cand era deja executat: Dan Dumitrescu si Aristotel Popescu erau atat de ingroziti de ideea ca Turcanu ar putea sa apara in celulele lor din Jilava pentru a relua bataile, incat denuntau fara incetare pe toti detinutii ori gardienii care nu aveau o comportare adecvata. Dementa i-a impins pana la a refuza painea lasata pentru ei la toaleta de catre vecinii de celula, fiindca nu puteau accepta ideea ca Turcanu murise si suspectau permanent ca erau supusi incercarilor. A fost executat in 1954.

Tudor BORCEA

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=3481&data=2008-02-15

(18-Aug-2008, 16:58)
Vicepresedintele Aliantei Civice contesta comisia de selectie organizata de ministrul Culturii

Sorin Iliesiu: "O atitudine ostila proiectelor care prezinta crimele comunismului"

Regizorul si vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, a contestat cea mai recenta sesiune a comisiei de selectie numita de ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, pentru evaluarea proiectelor cinematografice in cadrul concursului organizat de Centrul National al Cinematografiei , apreciind ca aceasta a "subevaluat intr-o maniera incalificabila cele doua proiecte prezentate de noi la ultimul concurs". Este vorba de proiectul de film documentar lung-metraj "Experimentul Pitesti. Reeducarea prin tortura" (regia - Sorin Iliesiu; scenariul - Sorin Iliesiu, Alin Muresan), care a fost clasat pe pozitia 26 cu nota 5,34. Mentionam ca la sesiunea anterioara de concurs acelasi scenariu s-a clasat pe pozitia 7 (primul sub linie)cu nota 7,58.

Alt proiect de film documentar lung-metraj "Stalinism pentru eternitate. Secvente din istoria comunismului romanesc" (regia - Sorin Iliesiu; scenariul - Vladimir Tismaneanu, Sorin Iliesiu) a fost clasat pe pozitia 28 cu nota 5,17. La sesiunea din decembrie 2006 acelasi scenariu s-a clasat pe pozitia 12 (primul sub linie) cu nota 7,67. Ambele au fost respinse de la finantare ."Contestam corectitudinea evaluarii la ultima sesiune de concurs. Semnalam atitudinea din ce in ce mai ostila fata de proiecte care prezinta crimele comunismului, incercandu-se astfel cenzurarea accesului la propria istorie. In mod simptomatic, si alte proiecte cu tematica similara, pecum cele semnate de Lucia Hossu Longin sau Marius Oprea, au fost descalificate, fiind aruncate la coada clasamentului", spune Iliesiu.

Cartea "Stalinism pentru eternitate", scrisa de eminentul politolog Vladimir Tismaneanu, este celebra prin corectitudinea cu care radiografiaza regimul comunist din Romania. Evident, filmul ar fi realizat acelasi lucru cu mijloace specifice, arata regizorul.

"Contestam corectitudinea membrilor comisiei de selectie, intrucat au dat note minime ambelor proiecte tocmai la criteriile de evaluare obiectiva, unde scenariile trebuiau apreciate cu nota maxima: Originalitatea si gradul de interes si noutate al temei propuse, potential de interes si impact asupra publicului, potentialul de reprezentare internationala. Asadar, chiar la aceste criterii, am obtinut note minime. Comentariile sunt de prisos.

Mentionam ca interesul publicului fata de "Experimentul Pitesti" este confirmat de succesul exceptional al cartii recent lansate in librarii: "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate". Cartea este scrisa chiar de co-autorul scenariului, Alin Muresan, arata Iliesiu intr-un comunicat.

Experimentul Pitesti - reeducarea prin tortura

Potrivit lui Sorin Iliesiu, acest scenariu este scris pentru un film despre "cea mai cumplita barbarie a lumii contemporane". Asa a fost considerat experimentul Pitesti de catre celebrul scriitor Alexandr Soljenitin (laureat in 1970 al Premiului Nobel pentru Literatura, autor al romanelor Arhipelagul Gulag, Pavilionul cancerosilor, O zi din viata lui Ivan Denisovici).

Istoricul Francois Furet, membru al Academiei Franceze, descrie fenomenul Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra".

In cartea sa, Fenomenul Pitesti (publicata in 1981 la Paris), Virgil Ierunca scrie: "Ceea ce n-a ajuns insa - si inca - la cunostinta tuturor este ca in Arhipelagul romanesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai fost in intreaga geografie penitenciara comunista: inchisoarea de la Pitesti". Iata un fragment sugestiv din cartea lui Ierunca: "Imaginatia deliranta a lui Turcanu (n.r. - seful tortionarilor) se dezlantuia mai ales atunci cand avea de-a face cu studenti care credeau in Dumnezeu si se straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau botezati in fiecare dimineata: scufundati cu capul in hardaul cu urina si materii fecale, in timp ce ceilalti in jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura pana ce continutul facea bulbuci. Cand detinutul recalcitrant era pe punctul de a se ineca, era scos, i se dadea un scurt ragaz sa respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre acesti botezati caruia i se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua luni de zile: mergea in fiecare dimineata si-si baga singur capul in hardau, spre hazul reeducatorilor."

Experimentul Pitesti a fost una din cele mai diabolice inventii din intreaga istorie.

Conform principiilor comuniste, conducerea partidului comunist si a Securitatii a incercat falsificarea evenimentelor, incercand sa ascunda adevarul.

"Unicat" in materie de cruzime

Filmul isi propune sa aduca la lumina acest teribil moment al istoriei Romaniei, aproape necunoscut. Iata cum este prezentat pe scurt experimentul Pitesti, in cadrul Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei1 de la Sighet:

"In anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se infaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau in inchisori, taranii cei mai gospodari erau deportati in coloniile de munca fortata. Tuturor impreuna, si fiecaruia in parte, li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate "reeducare".

Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti" - majoritatea fiind studenti, de cele mai diferite credinte politice si religioase, cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze fizic si sa se mutileze psihic, denigrandu-si trecutul. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din decembrie 1949 in penitenciarul Pitesti, continuand apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Targu - Ocna.

Victimele sunt transformate in calai, detinutii sunt torturati chiar de prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica si psihica, transformarea tinerilor in atei, in delatori ai prietenilor lor. In final, majoritatea celor "reeducati" ajungea sa recunoasca faptul ca merita orice injosire si ca nu se poate reabilita decat partial, devenind ei insisi tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor.

Experimentului de la Pitesti i s-a pus capat printr-o ancheta si printr-un proces mamut in anii 1953-1954. Sentinta din 10 noiembrie 1954 condamna la moarte 22 de membri ai comandourilor legionare conduse de Eugen Turcanu (fiind executati 16). In proces nu au fost incriminati ofiterii de Securitate sau de penitenciar care instrumentasera "reeducarea", reprosandu-li-se, doar, in cursul anchetei, "lipsa de vigilenta si neglijenta criminala" care "a permis" experimentul! Intr-un alt proces, din 1957, acesti ofiteri au fost si ei condamnati la pedepse minore, ca ulterior sa fie gratiati, fara sa fie macar amintita vinovatia mai-marilor Securitatii: Teohari Georgescu, Marin Jianu, Gheorghe Pintilie, Alexandru Nicolschi, Misu Dulgheru s.a. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat in panoplia mijloacelor de distrugere in masa a personalitatii umane."

Din "meniul" reeducarii

Metode utilizate in torturarea detinutilor, in majoritate studenti, pentru obtinerea asa-ziselor "demascari" (preluate din materialul documentar al Memorialului Sighet):

Bataia individuala si bataia colectiva in cerc

Bataia cu vana de bou, cureaua, coada de matura, piciorul de la prici

Agatarea de greutati (40 kg) de spatele "reeducatului" timp de cinci - sase ore

Obligarea detinutului sa stea cu ochii fixati pe un bec aprins

Smulgerea parului cu dispozitive speciale

Strivirea degetelor de la maini si de la picioare

Aplicarea picaturii chinezesti

Obligarea detinutilor sa consume mancaruri deosebit de sarate urmate de suprimarea apei

Obligarea detinutilor sa se bata in cap ca berbecii

Arderea talpilor

Bataia peste fluierele picioarelor

Obligarea detinutului sa linga closetele

Obligarea detinutului sa asiste la torturile in colectiv

Atarnarea de subsiori cu o ranita de greutati in spate

Asezarea a 15-17 trupuri peste detinutul torturat

Bataia cu capul de ciment

Obligarea detinutului de a dormi in pozitii fixe

inteparea talpii cu acul

Obligarea detinutului de a sta in picioare toata noaptea cu fata la zid

Obligarea detinutilor sa-si faca necesitatile in gamelele in care primeau mancarea

Obligarea detinutilor sa se urineze in gura altor detinuti

Mancatul in patru labe direct din gamela, fara lingura, mancarea fiind fierbinte

Atarnarea detinutului cu capul in closet

Bataia peste cosul pieptului

Romania a avut nesansa istorica de a fi locul punerii in scena a celui mai macabru experiment imaginat vreodata de mintea umana. Torturile de la Pitesti si Gherla (si in mai mica masura, de la Canal si Targu Ocna) dintre 1949 si 1951, au atins cote paroxistice beneficiind de experienta acumulata in deceniile precedente de initiatorii si supraveghetorii fenomenului din China pana in Rusia. Actiuni inrudite, denumite in general "reeducare", avusesera loc deja atat in China, cat si in Uniunea Sovietica, insa momentul 1949 a permis imbinarea si dezvoltarea celor mai dure metode din experientele precedente.

Filmarile, sub indrumarea fostilor detinuti

Conceptia de transpunere cinematografica a scenariului, potrivit lui Iliesiu, va avea la baza editarea alternanta, in paralel si prin insertie, a urmatoarelor materiale, structurate pe urmatoarele sase categorii :

In principal, interviuri-marturii cu fosti detinuti politici care, intre anii 1949-1951, au fost victimele experimentului Pitesti. Supravietuitorii au astazi varste cuprinse intre 78 si 85 de ani. Experimentul Pitesti a fost realizat cu peste 1000 de detinuti politici, majoritatea studenti in momentul arestarii. In prezent exista sub 100 de supravietuitori. Astazi, doar o parte dintre ei nu ar dori sa fie filmati. Majoritatea sunt de acord. Am convenit pana in prezent cu circa 30-35 dintre dansii sa realizam filmari de tip interviu-marturie pentru a evoca - pentru filmul nostru documentar - propria experinta prin care au trecut acum 55-58 de ani. Includem in scenariu un fragment dintr-un interviu-pilot realizat de noi in iunie 2007 .

Filmarile vor fi realizate astfel incat fostii detinuti politici sa evoce, in fata aparatului de filmat, cat mai mult posibil din intregul adevar, subiectiv si/sau obiectiv, despre ororile experimentului Pitesti. Supravietuitorii vor fi filmati in special la gros-plan, in vedere frontala, astfel incat sa fie pus in valoare orice detaliu sugestiv al chipului celor care au trait experimentul Pitesti, si povestesc in fata aparatului de filmat ceea ce au trait.

In film vor fi inserate secvente cu imagini de arhiva cinematografica (in principal, jurnale cinematografice) din perioada 1949-1951 precum si din anii premergatori, pentru a prezenta contextul istoric al experimentului Pitesti.

Se vor realiza filmari la inchisorile unde a fost practicat experimentul Pitesti - inchisorile din Pitesti si Gherla, de la Canal si Targu Ocna, precum si la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Se vor filma atat cadre generale, cat si detalii sugestive/semnificative.

Se vor realiza interviuri cu personalitati culturale de prestigiu (istorici romani si straini, filozofi, scriitori):

Se vor realiza secvente de reconstituire a unor metode utilizate in torturarea detinutilor.

Din ratiuni de deontologie, dar nu numai din acestea, reconstituirile vor fi facute sub indrumarea unor fosti detinuti politici care au fost victime ale experimentului Pitesti. Se vor filma personaje (maximum 50 de personaje) interpretate de actori, actori-mimi si figuranti, intr-un platou de filmare de dimensiuni relativ mari, cu minimum de decoruri, costume, recuzita generala specifica locurilor de detentie si recuzita specifica anumitor metode de tortura.

Reconstituiri cu Dan Puric

Pentru momentele-cheie ale reconstituirilor vom apela la o trupa de pantomima - ideal, la trupa lui Dan Puric, actorii-mimi avand exceptionala capacitate de comunicare prin expresivitatea corpului.

Pentru a mari coeficientul de credibilitate, senzatia de real pe care spectatorul o va avea la vizionarea filmului, imaginea va tinde spre abstractizare.

Filmarea se va face in cheie vizuala-abstractizanta: personajele din cadru, respectiv tortionarii si victimele, sau altfel spus - "reeducatorii" si "reeducatii", vor fi filmati in clar-obscur, in silueta, in contralumina - astfel intat umbra proprie sa fie dominatoare fata de lumina minimala proprie. Umbra devine astfel noua identitate a personajelor anonime: o identitatea fara identitate. Imaginea va fi decupata in detalii semnificative si in cadre largi. Imaginea in silueta va fi uneori cea a umbrelor provenite de la personaje in actiune sau a umbrelor proiectate pe un perete cu igrasie, alb-cenusiu, cu tencuiala cazuta pe alocuri, cu denivelari rectilinii sau curbe, astfel incat umbrele sa fie rupte, deformate brusc, avand o dinamica imprevizibila. Umbrele vor fi alungite pe verticala precum personajele lui El Greco, prin filmarea in unghi de aproximativ 45 de grade fata de planul peretelui pe care vor fi proiectate umbrele. Imaginea va respira un aer de sorginte expresionista, dar fara ostentatie, mentinandu-se in limitele credibilitatii necesare imaginii de reconstituire. Modalitatea de filmare va exploata la maximum posibilitatile de transfigurare a umbrei si forta de expresivitate a acesteia.

Ulterior, la montaj, muzica acestor imagini va fi, de asemenea, abstracta (muzica de pian); aceasta va fi ulterior mixata cu zgomote ale unor obiecte de tortura, cu zgomote de ambianta, cu "tipete" provenite de la instrumente muzicale (de preferinta violoncelul, intrucat lungimea de unda a acestuia este cea mai apropiata de cea a vocii umane masculine); sunetul va avea uneori un efect de ecou diminuat; mentionam ca in film nu vor exista strigate/tipete provenite de la voce umana.

In acelasi spirit al austeritatii coloanei sonore, cuvintele reeducatorilor si reeducatilor din imagine vor fi inexistente sau minime. Uneori cuvantul rostit va fi inlocuit cu cel scris pe ecran - subtitrare cu rol explicativ sau sub forma de replica, precum in filmele mute.

Uneori, peste imaginile de reconstituire va fi suprapusa vocea-document, vocea inregistrata astazi a unui fost detinut politic, care nareaza, evoca, explica - ceea ce vedem.

Figuranti cu aspect scheletic, la mare cautare

Pentru credibilizarea personajelor interpretate (detinuti subnutriti), se vor folosi figuranti cu aspect relativ scheletic (detinutii care au trecut prin experimentul Pitesti aveau 35-40 de kg) (...)

Filmul va avea un comentariu minimal, care va completa - acolo unde va fi nevoie - discursul verbal al interviurilor-marturii care urmeaza a fi filmate. in comentariu vor putea fi inserate scurte fragmente din cartea lui Virgil Ierunca - "Fenomenul Pitesti". Naratorul filmului va fi profesorul Alexandru Zub - academician, presedintele Sectiei de stiinte istorice a Academiei Romane. Acesta, filmat in ipostaze neconventionale, informale, isi va derula discursul narativ atat ca "voce din off", cat si ca prezenta vizuala (in diferite incadraturi: plan mediu, prim plan si gros-plan)(...)

Solutia finala, versiunea PCR

Prezentam cateva marturii ale unor detinuti, care au trecut prin reeducarea de la Pitesti si Gherla ( preluate din materialul documentar al Memorialului Sighet), cu precizarea ca, desi numeroase, reprezinta doar fragmente, raportat la numarul incredibil al ororilor si, in egala masura, la cel al victimelor care nu au mai apucat sa traiasca si sa marturiseasca

(...) "Ce a urmat nu se poate descrie. Nimeni nu ar putea crede, oricine ar spune ca e de domeniul fantasticului: bataie in cap, pentru indobitocire; bataie in fata, pentru desfigurare; mii de lovituri in spate, sub coaste, in plex, la talpi. Zeci de lesinuri si iar de la capat, ore intregi, iar ochiul de la vizeta veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit coastele, plamanii, ficatul, jucau incaltati pe oasele mele, pe rinichii mei." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 15

"Talpile mi se umflasera, mainile la fel, muschii erau rupti si negri, obrazul si capul total desfigurate. De altfel, aceasta era prima figura a lui Turcanu: te desfigura complet, ranjind de placere, si pe urma isi punea in functie celelalte metode. Eram complet negru, nu se mai gasea macar un locsor pe trupul meu care sa nu fie negru." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 16

"Unii au cedat imediat, de groaza puscariei; altii la cateva palme, iar unii la mii si zeci de mii de ciomege si alte chinuri, dar tot au cedat. Chiar si moartea este o dovada ca au cedat, orice ar spune oricine! A depins de constitutia fiecaruia si de locul, ca sa zic asa, ce l-a avut pe scara lui Mendeleev!" Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, p. 22

"A urmat demascarea personala. Trebuia sa ma autobatjocoresc, sa spun ca am fost un prefacut, un hot, un escroc, ca i-am mintit pe altii. Mi-am dat seama ce vor si m-am scuipat singur cat au vrut ei." Eugen Magirescu, Moara dracilor, in Memoria nr. 13, p. 39

"in asa zisa actiune de depersonalizare, studentii erau obligati, prin torturi permanente inimaginabile, sa tradeze pe cele mai scumpe fiinte: Dumnezeu, proprii parinti, frati, surori si prieteni. Ei au fost constransi sa bea urina si sa manance fecale! Omul era astfel nimicit. Dezgustat de slabiciunea sa, el nu se va mai putea redresa niciodata in fata propriei constiinte. Durerile erau peste puterile de rezistenta a fiintei umane." Eugen Magirescu, Moara dracilor. Amintiri din inchisoarea de la Pitesti, Editura Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p. 6

"stiau sa faca din toate, prilejuri de tortura. Iesitul la WC trebuia executat cu o rapiditate naucitoare. Cei peste 40, cati eram dintre osanditi, eram datori sa ne terminam nevoile in cel mult o jumatate de ora, asa ca nu aveam decat 30-40 de secunde la dispozitie; de multe ori renuntam, amanand pentru a doua zi si pana atunci ne constipam si mai tare". Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in revista Memoria, nr. 22, p. 71

"Cu o furie de nedescris au inceput sa-l loveasca, si cu pumnii, si cu ciomegele, si cu picioarele. si sa-l arunce de la unul la celalalt, pana cand nenorocitul, plin de sange, a cazut aproape in nesimtire si nu s-a mai putut ridica. Dupa ce i-au mai tras cateva picioare in cap, l-au luat doi si l-au zvarlit pe prici, silindu-l sa stea cu mainile in buzunare si cu capul in jos, cum se daduse porunca. A urmat altul, si apoi altul, ca intr-o hora draceasca menita sa nimiceasca si ultima picatura de rezistenta fizica si morala a celor care intrau in jocul lor turbat." Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in Memoria, nr. 22, p. 66

"Mi-am revenit cu greu din starea de lesin, aveam si cefalee cumplita, dureri generalizate, cu un ochi nu mai vedeam, sangele imi curgea din nas si din gura si, ceea ce era mai grav, din ambele urechi; eram pe jos, pe ciment, nu ma puteam misca, am fost luat pe sus si trantit pe prici. in linistea din celula auzeam doar cuvinte disparate din cuvantarea lui Turcanu: banditi, criminali, demascarea sau moartea". Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 588

"Prin celula se plimbau agitati, cu ciomegele in mana, prietenii si colegii nostri; amara surpriza, crunta deziluzie. La un semn a lui Turcanu s-au napustit asupra noastra; prietenii nostri manuiau batele cu o dexteritate de invidiat si fiecare lovitura era insotita de o agresiune verbala greu de imaginat la niste intelectuali. Am fost tarati jos, calcat in picioare si loviti la nimereala." Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 588

"Hrana era de toate zilele, insuficienta si slaba in calitate, era impartita de ei, noua ne dadeau atat cat considerau ca meritam si de mancat o mancam cand si cum voiau ei; fie ni se luau lingurile si eram nevoiti sa sorbim zeama precum cainii, fie ne turnau zeama fierbinte in gura si ne obligau sa o inghitim cat mai repede. Apa nu aveam voie sa bem; eforturile mari ne provocau transpiratii abundente si nu ne puteam potoli setea si era cumplit". Nicu Ionita, Pitesti - agonia unei zile, in Anale Sighet 7 Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 589-590

"Bestia Turcanut care avea 90-100 de kilograme, mi-a tras puternic o palma de am cazut sub oblonul ferestruicii si mi-am spart timpanul; apoi m-au dezbracat, mi-au bagat in gura, cu coada lingurii, obielele murdare, umplandu-ma de sange, mi-au legat cu o funie mainile la spate si cu alta funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie...bataie in cap, pentru indobitocire; bataie in fata, pentru desfigurare; mii de lovituri in spate, sub coaste, in plex, in talpi. Zeci de lesinuri si iar de la capat, ore intregi, iar ochiul de vizeta veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, plamanii, ficatul, jucau incaltati pe oasele mele, pe plamanii mei. Dupa prima tura de cateva ore, Turcanu mi-a zis: "Cat Dumnezeul ma-tii vrei sa mai stau eu in puscarie din cauza ta, ma? Ori iti faci demascarea, ori, daca nu, te duci ingeras, dupa altii de-alde tine". Si a inceput a doua tura. Am lesinat. Ceva mai era viu in mine, caci stiu ca mi-am zis: "sunt mort si asa e pe lumea cealalta". Era un fel de euforie. M-am trezit udat cu apa si legat de teava caloriferului, care era acolo de forma". Eugen Magirescu, Moara dracilor, in Memoria nr. 13, p. 38

"Momentul culminant al acestui calvar l-a constituit insa pedepsirea bietului Nita Cornel, in seara zilei de 28 februarie 1950...Turcanu a asmutit haita asupra lui. Repezindu-i cativa pumni, l-a varat intr-un cerc format din 6-7 tortionari care l-au luat in primire cu pumnii si picioarele, zvarlindu-l de la unul la altul ca pe o minge, pana cand a cazut jos ametit...Turcanu se plimba furios si se gandea la o noua metoda de schingiuire, il auzim ca se da ordin ca sa i se lege mainile la spate si-i face semn lui Vasile Puscasu, namila care avea cea mai mare forta dintre ei, sa-l ridice in sus. Urcandu-se cu picioarele pe marginea priciului, Puscasu il prinse de mainile legate si rasucindu-l, il suspenda in aer, intr-o pozitie care sugerea imaginea crucificarii. Bietul copil, cu capul complet varat in piept, a mai avut puterea sa scoata un strigat sfasietor in momentul cand i s-au luxat bratele, apoi facea eforturi disperate sa traga aer in piept. in jurul lui vreo patru sau cinci tortionari ii loveau cu ciomegele, cu un sadism ingrozitor, peste cap, peste picioare, intr-o infernala pofta de distrugere a vietii. Dupa cateva zeci de lovituri i-au dat drumul sa cada de la inaltime. S-a prabusit inert, cu fata la pamant, fara sa se mai poata misca din loc". Justin stefan Paven, Infernul Pitesti, in Memoria nr. 23, p. 69.

(...)

"Demascarea a urmarit secatuirea memorie, spalarea creierului, renuntarea la credintele si idealul pe care le-ai avut, renegarea modului de viata in care te-ai format, condamnarea societatii in care ai trait, lepadarea de familia ta si invinuirea parintilor tai, a fratilor si surorilor tale de cele mai abjecte fapte, cu alte cuvinte s-a urmarit stergerea circuitelor logice si distrugerea modelelor interne ale lumii in care ai trait si care iti apartinea. Reeducarea a urmarit formarea altor circuite logice si un alt model intern al lumii inconjuratoare, o lume asa cum o doreste partidul si care te asteapta la eliberare. Din pacate, in mare parte, s-a reusit." Nicu Ionita, Teroarea - psihofiziologie si psihopatologie, in Anale Sighet 7, Anii 1949-1953 Mecanismele terorii, Fundatia Academia Civica, 1999, p. 29

(...)

"Fata lui Turcanu se congestioneaza, privirea parca ii varsa foc, trupul ii tremura. Cred ca nu am vazut in viata mea o privire atat de fioroasa ca cea pe care o are el acum! Se repede, mai mult se arunca, asupra medicinistului militar. Ca la comanda, Puscasu, Steiner, Gherman si Patrascanu sunt in spatele lui. Turcanu il trage de gulerul hainei pana in mijlocul camerei. E de statura mijlocie, cu trasaturile fetei regulate. E culcat pe podea; degeneratul ii insfaca gatul in maini, il izbeste cu capul de ciment. Cinci-sase lovituri. Se lasa cu toata greutatea pe gatul victimei; il stranguleaza. Medicinistul horcaie, se zbate in stransoarea mainilor lui Turcanu il tine asa mult (notiunea timpului n-o mai am)... il dezbraca la piele... sase din echipa de batausi se aliniaza la o distanta de un metru unul de altul. In fata lor, la doi metri, alti sase. Toti au in maini bate si curele. Medicinistul e legat la gura cu un prosop innodat strans la ceafa...Dupa un timp, pe spinare si pe picioare pielea-i e rupta. Sangele se prelinge pe picioare in jos. Cimentul e rosu..." Grigore Dumitrescu, Camera 4 Spital Pitesti, in Memoria nr. 3, p. 25

(...)

"La Pitesti, prima data in viata mi-am dorit moartea si mi-am dorit moartea cum nu se poate mai cu ardoare, dar mi s-a luat si acest drept, aceasta posibilitate de a muri" Marturia lui Tudor Stanescu. Almira Enuta, Fenomenul Pitesti in varianta romanesca, in Anuarul de Istorie Orala, I, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2000, p. 386

(...)

Turcanu: "Fecioara Maria, marea curva"

"Turcanu nu isi abandona victima, pana nu o trecea printr-o alta serie cumplita de incercari. Capul victimei infundat in tineta cu fecale si tinut acolo pana la sufocare, victima pusa in patru labe, obligata sa manance din gamela, fara sa se ajute de lingura, porceste; pusa sa-si faca nevoile in gamela in care la pranz se va servi polonicul cu arpacas; amestecul trebuia mancat, in caz contrar, daca l-ar fi varsat, urma sa-l stranga cu limba de pe dusumea. Cand victima era un fost student la Teologie, sau o persoana cu o anumita traire religioasa, era pus sa se inchine la fundul gol al unuia dintre cei reeducati, numind acel fund icoana si obligat sa-l sarute. Trebuia sa eticheteze pe Sfanta Fecioara, "marea curva", pe Isus Cristos "marele idiot rastignit pe cruce" . Daca se stia ca victima isi iubea parintii, Turcanu, provocator, il invita: Ia spune, ma X, cum te-ai culcat cu maica-ta? sau Ia spune cum l-ai surprins pe taica-tu violand-o pe sora-ta? Victima, dupa ce trecea prin purgatoriul reeducarii, nu era niciodata abandonata, ci era si ea atrasa in tagma calailor. I se dadea pe mana cea dintai victima introdusa in camera. Cunoscand bine toata gama de torturi la care el insusi fusese supus, calaul (...) era poftit de restul tagmei sa faca dovada ca este intr-adevar apt pentru o viata noua. Daca nu isi facea cum trebuie datoria, devenea din calau iarasi victima". Ion Balan, Regimul concentrationar din Romania, 1945-1964, Fundatia Academia Civica, 2000, p. 225

(...)

"Era injosita, batjocorita demnitatea umana: erai vopsit pe fata cu pasta de dinti sau crema de ghete, ti se punea un colac de WC in gat si erai obligat sa reciti poezii de autobatjocorire; daca aveai deranjat stomacul, cand stateai pe tineta, erai admonestat ca esti un nesimtit, ca ai stricat aerul; te obligau sa lingi closetul; erai tinut fortat cu capul in hardaul cu urina si excremente, pana la sufocare; erai pus sa te tragi cu altul de organele genitale sau unul din ei iti baga in gura penisul sau; daca te scapai pe tine in timpul bataii, erai obligat sa-ti mananci fecalele si sa lingi izmenele murdarite sau sa mananci fecalele altuia din propria-ti gamela pentru mancare, fara sa ti se permita apoi s-o speli; erai constrans sa te saruti reciproc, cu altii in fund; erai silit sa urinezi unul in gura celuilalt; cand cereai apa, ti se dadea urina de la tineta sau se urinau in gura ta, sau erau pusi ceilalti sa te scuipe in gura; erai obligat sa te scuipi reciproc cu altul in fund apoi sa te lingi acolo unul pe altul; te ungeau pe la gura si in gura cu un bat uns la WC in materii fecale; erai silit sa-ti bagi degetul in fund si apoi sa-l sugi." Costin Merisca, Tragedia Pitesti. O cronica a "reeducarii" din inchisorile comuniste, Institutul European, Iasi, 1997, p. 70-71

"Daca moartea ar fi venit insa imediat, ar fi fost mult mai usor, dar tortura continua. Iar cand nu mai aveai pe nimeni ca sa te mangaie si sa-l stii alaturi de tine, timpul devenea insuportabil." Dumitru Gh. Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii. Pitesti, volumul I,

Editura Gama, Bucuresti, 1995, p. 100

(...)

"Culmea degradarii a fost atunci cand o parte din noi au fost fortati sa manance fecalele altuia. S-a ajuns atat de departe in aceasta nemaipomenita degradare incat unii dintre noi au preferat sa manance propriile fecale, pentru a nu fi obligati sa le manance pe ale altuia. Aceasta siluire paranoica a durat vreo trei saptamani, iar pentru altii cateva luni, timp in care am fost atat de crunt batuti pentru ca refuzam sa ne supunem, incat aceste saptamani au fost pentru noi inceputul unui delir colectiv." Dumitru Gh. Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii. Pitesti, volumul I, Editura Gama, Bucuresti, 1995, p. 140-141

(...)

Infernul credinciosilor

Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse in scena de Pasti ori de Craciun, ii ingrozeau pe detinuti. In asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studentii la Teologie, costumati in "Hristosi" imbracati in sutane si patrafire manjite de fecale. Ei erau pusi sa faca "impartasanii" cu urina si fecale, iar in loc de cruce li se confectiona un falus din sapun, pe care toti ceilalti erau obligati sa il sarute. De pe margine erau interpretate cantece bisericesti cu texte scabroase, in care locurile comune erau insultarea lui Iisus si a Fecioarei Maria, uneori detinutii fiind dezbracati la pielea goala. Unii supravietuitori povestesc chiar ca s-a procedat la inversarea poruncilor din decalog ori la interpretarea lor malitioasa. Un student la Teologie a fost imbracat de Pastele anului 1950 cu un cearsaf manjit cu excremente, legandu-i-se in acelasi timp de gat un falus din sapun in fata caruia toti participantii la sceneta trebuiau sa se prosterneze. O "femeie" ii turna "mir" in cap (fecale), iar "Iisus" impartasea fecalele "ucenicilor" spunand: "Luati, mancati, acesta este trupul meu". (...)

Se regizau si scenete sexuale

Fireste, si ele la ordinul lui Turcanu. In Vinerea Mare, el imparte rolurile: "asinul" e felat de "Maria Magdalena", "Iosif" sodomizeaza "asinul", care la randul lui sta cu botul in poalele "preacurvei fecioare Maria", sodomizata concomitent de "Iisus". Reeducatii, in frunte cu Turcanu, manifestau o placere draceasca in a batjocori pe cei mai credinciosi, porecliti "misticii". Asemenea scene aveau un efect teribil asupra victimelor, care gaseau, de regula, singurul sprijin in credinta. Or, dupa participarea la liturghiile negre, intreaga lor credinta era zguduita din temelii nu pentru ca ar fi participat afectiv la aceste mizanscene, majoritatea actionand robotizat, ci dintr-un sentiment firesc de vinovatie si rusine.

Preotul P.K., unul dintre cei mai batjocoriti detinuti din Gherla, i s-a confesat printre lacrimi lui Octavian Voinea, care incerca sa il incurajeze: "Domnule Voinea, am cosmaruri. Nu pot dormi noaptea. Am pacatuit impotriva lui Dumnezeu comparandu-ma cu Iisus Hristos. Un glas de diavol imi suna mereu in ureche ca eu am suferit mai mult decat Hristos". K. i-a povestit ca a fost batut la talpi si pe tot corpul gol, obligat sa alearga fara haine in jurul camerei si sa strige: "Pravalia mea a fost biserica, oficina de comert". Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni sa isi faca nevoile: "Banditilor, pregatiti-va sa va cacati!", iar K. a fost pus sa le manance pe toate: "O viata intreaga ai mancat cacat in amvon, acum sa-l mananci in fata noastra ca sa te vedem!". Supliciile nu s-au incheiat aici, caci acelasi agresor a pus un hardau cu materii fecale in mijlocul camerei, l-a acoperit cu o patura si l-a obligat pe parintele K. sa faca impartasania cu "trupul si sangele lui Hristos", in timp ce agresorii ii strigau in batjocura: "Ia-o parinte pe glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cantam popeste iar ceilalti torturati constituiau corul - corul blasfemiei - pe patru voci". Dupa slujba de sfintire a murdariei din hardau, i s-a dat o lingura cu care trebuia sa serveasca pe toata lumea zicand: "Se impartaseste robul lui Dumnezeu cu trupul si sangele lui Hristos si se va curata". (...)

Eugen Turcanu

Dupa ce actiunea de reeducare daduse gres la Targu Ocna, Brasov si Canal si fusese stopata la Pitesti, a venit randul Gherlei sa opreasca oroarea. in decembrie 1951 Turcanu si alti zece colaboratori ai sai au fost dusi la Jilava pentru cercetari. Detinutii care colaborau cu Securitatea si administratia penitenciarelor s-au simtit inselati si amagiti.

Nascut la 8 iulie 1925 in Darmoxa, Eugen Turcanu era casatorit si avea un copil cand a fost condamnat la 5 februarie 1949 de catre Tribunalul Militar Iasi la 7 ani de inchisoare. Legaturile sale cu Miscarea Legionara au fost mai degraba vagi, insa exploatate la maximum de comunisti atunci cand a trebuit scos tap ispasitor pentru crimele din Pitesti si Gherla. Dupa 1941 nu ne-a ramas nici o marturie despre vreo actiune de-a sa alaturi de legionari sau de Fratiile de Cruce.

Turcanu avea cinci frati. S-a casatorit cu fata unui avocat bucovinean, legionar, insa imediat dupa 23 august 1944 a inceput sa cocheteze cu comunistii. Se pare ca s-a inscris in U.N.S.R., asociatie studenteasca procomunista, dar si in cadrul Partidului Muncitoresc Roman. Printre fostii detinuti politici au circulat numeroase zvonuri legate de activitatile sale in perioada 1945-1948, conform carora ar fi frecventat un santier de munca si indoctrinare comunista in Bulgaria si o scoala de diplomatie, beneficiind de suportul lui Emil Bodnaras. Turcanu renuntase la simpatiile copilariei pentru Legiune (avea 16 ani cand a renuntat la activitatea in cadrul Fratiilor de Cruce) si se angajase pe un cu totul alt drum, intuind evolutia istoriei.

Ne-au ramas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele sale. Dumitru Bordeianu il infatiseaza drept "un barbat frumos, iesit din comun, cu capul mare insa cu trasaturi fine, fruntea lata, buze senzuale, parul castaniu spre blond, ondulat si nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albastri, erau foarte expresivi. Cand se incrunta, te inspaimanta. Barbia specifica tipului voluntar. Radea arareori si rasul lui era placut, atragator. Corpul bine proportionat parea corpul unui atlet de performanta. Cand iti da un pumn sau o palma, te dobora la pamant. Cand se enerva era atat de crud, ca distrugea totul in calea lui, ca un ucigas feroce. Mai era apoi si de o inteligenta iesita din comun si cu o memorie formidabila. isi aducea aminte de tot ceea ce declarase fiecare student in Pitesti si Gherla. Era insa atat de satanizat ca nu mai stiai ce sa crezi despre el. L-am asemuit unui inger cazut. Vointa de putere cu orice chip il dusese la nebunie. Devenise o bruta degradata si satanizata". Altii au remarcat trasaturile sale de caracter: "Era inzestrat cu o vointa si cu o inteligenta remarcabile, dar lipsit total de scrupule si stapanit de o grandomanie fara de margini: era in stare sa se foloseasca de orice mijloace pentru a-si atinge scopul. Cand era vorba de interesele lui, nu cunostea nici simtul echitatii si nici mila".

A fost inchis la Suceava in iulie 1948. S-a exprimat in mai multe randuri ca actiunea lui Bogdanovici, pornita in toamna lui 1948, nu isi avea sensul cat timp procesele lor nu fusesera judecate, asa incat a stat in expectativa, urmarind desfasurarea evenimentelor. Odata ce condamnarile au inceput sa curga si s-au dovedit a fi mai mari decat se asteptau cei mai multi, Turcanu a preluat initiativa si i s-a alaturat lui Bogdanovici in incercarile acestuia de a colabora cu administratia, impulsionat si de agitatia pe care acesta o produsese printre unii ofiteri de la Bucuresti. Dan Lucinescu spune ca Turcanu actiona oarecum in paralel cu Bogdanovici si ca era manat de un sentiment al vendetei: arestat dupa dezvaluirile din mai 1948, a cautat sa se razbune pe legionari, iar Bogdanovici s-a constituit intr-un impediment in acest sens, datorita concurentei pe care i-o facea.

A creat Organizatia Detinutilor cu Convingeri Comuniste, in februarie-martie 1949. Adauga in declaratie ca avea chiar si un caiet in care isi nota activitatea zilnica si concluziile.

Turcanu declara in ancheta ca l-a inlocuit pe Bogdanovici la conducerea actiunii pentru ca el era "cel mai indicat sa o conduc, datorita pozitiei mele, ca eram fara activitate legionara din 1946, ca fusesem strecurat in P.M.R. si ca eu eram hotarat sa conduc acea actiune", dar se tradeaza ca avea unele informatii de la autoritati atunci cand afirma ca "acea actiune eu am condus-o ca in eventualitatea cand se va putea intreprinde de catre stat o astfel de actiune, sa poata gasi la Suceava elemente pregatite si organizate in inceputul unei astfel de actiuni".

A ajuns la Pitesti in aprilie 1949. A participat direct la torturarea a sute de detinuti in Pitesti, conducand comitetele de agresiune in majoritatea camerelor, dat fiind ca se bucura de libertate de miscare in penitenciar.

A fost transferat la Gherla in august 1951 cu un ultim transport din Pitesti si s-a adaptat situatiei gasite la fata locului mai degraba de nevoie, intrucat Popa tanu controla "reeducarea".

Turcanu realiza ca planurile manipulatorilor din umbra s-au schimbat si incepea sa fie prudent. intr-o discutie avuta cu Popa la scurta vreme dupa sosirea sa in Gherla, i-a atras atentia acestuia ca daca vor fi intrebati vreodata despre actiune "sa ne sinucidem. Mai bine sa mori decat sa ajungi un tradator", avertizandu-l sa fie oricand pregatit pentru asta, iar la sfarsit l-a amenintat razand: "Vezi sa nu te confund vreodata cu Bogdanovici".

A fost ridicat din Gherla in decembrie 1951 si dus la Jilava pana la proces.

Personalitate complexa, Eugen Turcanu a fost abil manevrat de catre adevaratii dirijori ai actiunii din Pitesti, care i-au speculat la maximum setea de razbunare pe cei care l-au aruncat in inchisoare. Dintr-un barbat casatorit si cu copil mic acasa, cu frumoase perspective de cariera politica, el s-a trezit cu o condamnare de 7 ani pentru vechi contacte cu tineretul legionar, astfel ca acestia au devenit principala sa tinta, intocmai pe placul autoritatilor comuniste. In acelasi timp, ambitia, vanitatea, lipsa de scrupule si cruzimea patologica l-au recomandat pentru a conduce torturile. Turcanu era nu doar inteligent, ci si un bun psiholog, fiindca stia cum sa vorbeasca cu victimele sale. Pe Visovan l-a amenintat ca ii pregateste ceva special, astfel ca acesta a trait cu spaima in suflet pe tot parcursul batailor. Altuia, pe care il vazuse mai firav si mai usor de speriat (era filosof ca formatie), i-a spus ca de el nu se va atinge, intrucat va ceda de unul singur, lucru care avea sa se intample intocmai dupa ce a asistat la torturile colegilor sai.

Puterile lui Turcanu l-au transformat in proiectiile victimelor sale intr-o zeitate atotputernica, el fiind hulit si adorat in acelasi timp de catre detinutii care treceau prin mainile lui. Puterea sa de fascinatie actiona si dupa ani de zile, cand era deja executat: Dan Dumitrescu si Aristotel Popescu erau atat de ingroziti de ideea ca Turcanu ar putea sa apara in celulele lor din Jilava pentru a relua bataile, incat denuntau fara incetare pe toti detinutii ori gardienii care nu aveau o comportare adecvata. Dementa i-a impins pana la a refuza painea lasata pentru ei la toaleta de catre vecinii de celula, fiindca nu puteau accepta ideea ca Turcanu murise si suspectau permanent ca erau supusi incercarilor. A fost executat in 1954.

Tudor BORCEA

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=3481&data=2008-02-15

(18-Aug-2008, 16:56)
Preşedintele Turkmenistanului, Saparmurat Niazov, a murit în urma unui stop cardiac, în această noapte.
Ştirea a fost confirmată de televiziunea de stat.
Preşedintele Turkmenistanului, Saparmurat Niazov, conducea ţara de 21 de ani.
Niazov, supranumit şi Turkmenbaşi, ceea ce se traduce prin "Conducătorul tuturor turkmenilor", a fost numit la conducerea ţării în 1985, când Turkmenistanul făcea încă parte din URSS.
Preşedinte pe viaţă din 1999, el a impus un cult delirant al personalităţii, fundament al regimului său, unul dintre cele mai represive din lume. Orice formă de opoziţie era sever reprimată.
Turkmenbaşi controla deplin puterea, fiind preşedinte, premier şi conducând singurul partid politic autorizat. Din 2002 chiar şi denumirile lunilor anului au fost rebotezate după numele preşedintelui, al mamei sale sau al cărţii sale. Astfel, preşedintele ar fi urmat să fie operat la ochiul drept la "sfârşitul lunii Turkmenbaşi" din 2007, adică în ianuarie. Deoarece era socotită secret de stat, periodicx apăreau zvonuri despre starea de sănătate a preşedintelui. Oficial se spunea că este sănătos, dar el a recunoscut într-un interviu că ia de trei ori pe zi medicamente pentru inimă şi este consultat periodic de medici germani.
Decesul preşedintelui, care avea 66 de ani, a fost anunţat la televizunea de stat. Acum observatorii se tem că în lipsa unui succesor desemnat , Turkmenistanul ar putea deveni extrem de instabil, cu atât mai mult cu cât Niazov a nimicit influenţa tradiţională a clanurilor turkmene.

(18-Aug-2008, 16:52)
tockio hotel

(18-Aug-2008, 16:50)
imi faceti si mie rost de id`ul lui ciupacaba?

(18-Aug-2008, 16:50)
maryaaaaaaaaaa>

(18-Aug-2008, 16:49)
Doctore Love e bine sa mancam lotto pe wc?:-?

(18-Aug-2008, 16:48)
ce mushcii are asta in poza:-s

(18-Aug-2008, 16:47)
bai cand vine mama?

(18-Aug-2008, 16:46)
doctor scuze. imi dai si mie id`ul tau?:>

(18-Aug-2008, 16:46)
ce faci dcotor love?

(18-Aug-2008, 16:44)
sunteti infectate cu SIDA nenoraciotelor>

frumusetea (18-Aug-2008, 16:43)
buna ziua sunt de la o revista pe numme "maxim" si am dorit sa las acest mesaj aici pt a oferii mai multe detalii fetelor ce vor sa faca mai multi bani isi pot nota uramatoarea adresa www.maxim.com
sau pe adresa noastra de email revista_maxim@yahoo.com
cele interesate vor primii mai multe detali acolo, va multumesc.

(18-Aug-2008, 16:32)
pup toate pisicutele>

(18-Aug-2008, 16:31)
buna sunt suzi.. am si eu o intrebare.) da fi-ti sincere voi ati supt pula? ca prietenul meu.. ar cam vrea si nu stiu ce sa fac. vreau sa stiu daca stie vreuna din voi cum e.,.

(18-Aug-2008, 16:08)
Mariutza_maniku esti sanatoasa?) sau doar iti place sa visezi?))proasta?!

(18-Aug-2008, 16:06)
va saluta mishu>

(18-Aug-2008, 16:05)
sau sa faci sex.) cand citesti cool girl).de exmplu acum.:> uhu

(18-Aug-2008, 16:04)
oops. am gresit.:-s. nu trebuia sa o pun aici

(18-Aug-2008, 15:57)
buna sunt pipi.am 15 ani si sunt din suceava vroiam sa te rog sa ma ajuti cu o problema, mam incurcat cu un barbat de 42 de ani.. la inceput a fost frumos ieseam afara. imi cumpara diverse lucruri pana cand am aflat ca este tatal unui baiat din scoala..chestia asta ma dat peste cap.. nu stiu ce sa fac. cred ca tipu sia dat seama ca umbu cu tasu. mie frica de ce o sa se spuna prin scoala.
Eu il iubesc super tare pe George (tatal lu ala) ave, o relatie frumoasa de 2 ani el ma dezvirginat iar acum eu simt oarecare sentimente pentru el.. am fost cu el in grecia si am stat 2 sapt ai mei stiau sa sunt cu clasa. am stat cu el 2 sapt de neuitat. nu stiu daca e bine. la un moment dat ma obilgat sa fac ceva ce am promis ca nu voi mai face niciodata . dar si-a cerut scuze a zis ca el e mai mare si niciodata . dar si-a cerut scuze a zis ca el e mai mare si simte nevoia si multe chestii.. AJUTATI-MA COOL GIRL,SPUNETI-MI CE S A FAC. NU VREAU SA NE DESPARTIM.. EU CHIAR IL IUBESC.. EL MA FACUT FEMEIE.EL MA AJUTAT MULT.

(18-Aug-2008, 15:56)

annie (17-Aug-2008, 15:40)
eu am facuto cu lumanari parfumate..8-> ahh c frumos a fost...:X...:*:*:*

(14-Aug-2008, 15:46)

andra (14-Aug-2008, 15:46)
in piscina in scara blocului noaptea la plaja in mare in cada pe masina de spalat in club ...eu le-am incercat pe toate si stiti cat de bine e!!!

(13-Aug-2008, 22:33)
no risk no fun...cel mai frumos este sa o faci cu un strop de teama in suflet..atc pretzuieshti momentul mai bine si este de neuitat :Xin scara blocului noaptea:> sau pe iarbaaaa ) mdea... eu n`am fakut`o ink si nici nu vreau s`o fac degraba ) am timp zik eu... mai vb

iione (12-Aug-2008, 22:20)
POI DA..orice loc interzis, chiar cu sora in kmera alaturata..am incerkt!pe silentios,incet,da palpitant!!credeti ma!

me (07-Aug-2008, 18:32)
in piscina:X

jully (06-Aug-2008, 10:44)
atat baietii cat si fetele se gandesc la sex poate chiar in aceeasi masura acum depinde de fiecare, eu mi-am inceput viata sexuala acum 5 luni si dupa 3 luni eu am venit cu ideea sa o facem pe stabilopozi in timpul zilei ,apoi au urmat digurile si plaja atat pe timpul zilei cat si noaptea, am incercat toate locurile de prin casa si legat la maini si la ochi si eu legata si multe altele,ieri am incercat si in centrala si a fost palpitant, si va spun eu ca aceste chestii va leaga si mai multsi mai ales cand voi fetelor veniti cu ideile acestea sau daca ei sunt cu propunerile merita sa acceptati nu aveti ce pierde, bineinteles asta daca aveti o relatie bazata pe sentimente mai intai si il cunoasteti in deajuns de bine incat sa averti incredere

ella (04-Aug-2008, 14:47)
sa fim serioase k treaba cu lumanarele si bla bla bla o fac pt noi nu k i-ar incanta pe ei asta...mai bn un sex salbatic in mijlocul naturii ar fi pt ei

deea_eda89 (04-Aug-2008, 14:07)
in baie,intr-o cada mare,cu lumanarele si cu multe saruturi pasionala....

(31-Jul-2008, 19:09)

emy (31-Jul-2008, 19:09)
in dulap sau poate sub pat...id meu emilia.alexandra

emyly _creatz@ (28-Jul-2008, 20:24)
dak toate fetele sa-r pune l mintea baietilor!!!!!!.am ajunge s o facem p masina in timp c merge prin oras.baietzi din ziua de astazi stiu v vor d o fata.nu k aia d p vremea lui Ceausescu.poop cool girl

Emy (28-Jul-2008, 00:58)
Mie`mi place sa fac sex pe stadion :X sau in padure printre copaci..:X sau dupa centrala :X sau la Uscator:X sau in apa la mare pe plaja noaptea :X si sunt mai multe )

mary (26-Jul-2008, 18:24)
as mai sti eu un loc... de exemplu verisorul meu mi-a marturisit ca i-ar place o partida de wild sex la tara printre straturile de ceapa din gradina...are ceva imaginatie nu?)

chinezoaica (24-Jul-2008, 22:31)
daca stam si ne gandim baietzii au tot felu de nebunii in cap...aventuri palpitante si alte chestii...poti si in pat sa faci chestile astea ,conteaza sa l faci sa se simta cat mai bine..nu conteaza locul...si ii va trece lui tpate nebuniile din capu ala sec )

Mariutza_maniku (23-Jul-2008, 18:32)
eu as vrea undeva langa un semineu..iarna sa fie cald iar iubitul meu sa aiba muschi:x:xe bn sa visezi...e sanatos=))dar nu ccred ca as vrea undeva in lift ..sa fiu prinsa de cn .

hahha (20-Jul-2008, 22:51)
da.draga karinuts.spune.ce s-a intamplat? )te ascult

karinuts (20-Jul-2008, 22:45)
/ "maftalina" o sa avem ceva serios de vorbit..nu mai avea tu atata tupeu ca nu o sa fie bine

andra_blonda09 (20-Jul-2008, 15:20)
mie miar place in container ca sa nu mai sufar de printesa ;x

tsuCca (20-Jul-2008, 15:17)
esti macsima alexutza =))

maftalina (20-Jul-2008, 15:07)
esti proasta deci alexuta=))

alexutza (20-Jul-2008, 13:07)
mie imi e frik sa o fak,nusht dc.am inteles k e dureros prima data,sh poate de aceea snt asa speriata:(....pls help me....alexutza
_march92...pwp all:*

(18-Jul-2008, 19:43)

helena (18-Jul-2008, 19:43)
sincer,mie mi-ar placea sa fac sex intr-o padure ,si credca am sa incerc

lorr3 (18-Jul-2008, 13:30)
total adevarat )

7ud0r (17-Jul-2008, 08:59)
ma sunt multe numa k aqma nu am timp k tre sa comentez shi la altele >

lexy (15-Jul-2008, 18:04)
Am si eu o fantezie: mi-ar place intr-o cada imensa cu apa...plina de spuma si petale rosii de trandafiri... Ce romantic ar fi!!!

lexy (15-Jul-2008, 18:04)
Am si eu o fantezie: mi-ar place intr-o cada imensa cu apa...plina de spuma si petale rosii de trandafiri... Ce romantic ar fi!!!

papushyka_ta (13-Jul-2008, 02:29)
ubi meu ar vrea in pestera)sau in lift...yo aj vrea la mare pe plaja:X sau in apa:Xam auzit k in apa ramai mai repede insarcinata!e adevarat?

crazygirlandr33a (12-Jul-2008, 12:33)
poi...un loc fff fain ar fi pe masa din bucatarie, in fata semineului in cabina d proba a unui magazin pt haine, intr`un hamac...P

dulceatza (12-Jul-2008, 12:27)
pt elena am citit undeva k pt avea un orgasm noi fetele ne trb maxim 20 de minute nu cred k ai vreo problema asa suntem noi..sincer si eu stau km mult..nusht ce sa zic mai interseazate poate nam dreptate da eu zic k este normal oricum dak vrei sa mai vb Dulc3atzzza id meu pup

bYa (11-Jul-2008, 14:27)
locul` potrivit il putem gasi oriunde .. da nush daca gasim fiecare fata baiatu potrivit .. deci nu conteaza numai locul ..

(11-Jul-2008, 00:43)

elena (10-Jul-2008, 00:56)
fantezii????pai...shi eu ash avea.dar problema e la me.ca dejeaba ar fi ca eu nuh am oragasm.dejeaba o facem.ca eu nuh simt nimik.dar atunci cand ma atinge.ma excit.dar cand e s-o facem.sunt nula.nuh stiu de ce.e ceva in neregula cu corpu meu?

dulceatza (08-Jul-2008, 17:59)
c sa zic e cv normal sa ai fantezii ...pana acm am vut timp sa exp da mai sunt multe locurisi ap amandoi n dorim acelasi lucru ..,acm depinde si d partener ...c sa zic have fun...:*kre vrea sa vb dulc3atzzza id meu..

ma!a (07-Jul-2008, 13:56)
eheee ) poi nush ce sa zic mie imi place ideea de a face sex unde imi vine ... pana aqm nu am facut sex decat in patul lui..in pod...de revelion era sa o facem in patul parintilor lui dar nu am vrut din nush ce motiv ... mey nu mi se par asa disperati baietii prin fanteziile lor..doar prin faptul k se gandesc 24/24 7/7 la ele eu de ex vreau sa fac sex in baia cu spuma , in patul mamei , pe plaja...nush mah moolte locuri ...dar asta nu inseamna k ma obsedeaza gandu asta :-?? fiecare face ce vrea pana la urma nuh ?

Candya (04-Jul-2008, 21:00)
Degeaba k si noi ne gandim.eu vroiam pe plaja si in masina.in masna am incercat de mai multe ori.a fost tare.aqma urmeaza p plaja

tina (04-Jul-2008, 18:57)
este foarte super,dar or mai vrea ei asa ceva. Niciiodata in viata mea,in plus sunt foarte ...

deedeee (04-Jul-2008, 15:11)
da stiu eu...intr-o padure sau intr-un parc...credeti-ma...

(03-Jul-2008, 01:53)

teo (03-Jul-2008, 01:53)
celmai tare a fost knd faceam sex cu prietenu meu in dormitorul parintilor iar acestia impreuna cu nijte prieteni d fam serveau masa...un perete ne despartea....la fiecare miscare intorceam capul spre usa...credeam ca o sa intre cineva...

kinkyyy (26-Jun-2008, 21:59)
)eu tot pe plaja:>..la o sapt d 1 mai..tot in vama)..bestial:X:X:X

dulcyqtza (22-Jun-2008, 02:42)
ce sa zic...kre vretzi sfaturi...apelatzi q incredere la me...id meu:raluka_pysycutza

(22-Jun-2008, 02:41)

dulcyqtza (22-Jun-2008, 02:40)
cel mai mijto loc unde am faqt-o...a fost la mare,d 1 mai era cred k ora 14...aglomeratzie mare...dar nu ne-a vazut nimeni...eram aman2 in apa...iar eu stateam q picioarele incolacite in jurul bazinului lui...ma tzinea d mijloc sh yo p el d gat ) o experientza minunata :X:X:X

Me_agirl (17-Jun-2008, 10:41)
)))kiar k fetele au mai multa imaginatie))

yonyx (17-Jun-2008, 10:11)
super tare dar noi fetele avem mai multa imginatie

dulceata (16-Jun-2008, 21:52)
c sa zic eu am fac si in parc si p covor si in bae si a fost foarte frum ,nui mai criticatzi p bayetzi k au fantezi ciudate..sa recunoastem k si noi fetele avem e cv normal..app eu inainte nu vroiam deloc so fac in parc sau locurile alea ... miera rusine,si tot asa gandeam k e aiurea..., tot seara am fac nu nea vaz nimeni si a fost fooarteee placut c sa zic decat bafta dar e ff frum si mai ales dakk faci cu pers iubita:X..eu am o relatzie 1 an si 6 luni si n intzelegem super bine..:X

(12-Jun-2008, 13:54)

Raluka (12-Jun-2008, 13:53)
cam ciudat sa faci sex pe unde iti vine...dar noh dak asta ii dorinta lor... mai tre sa avem ji experiente noi

tot eu sunt (05-Jun-2008, 21:27)
si am uiata ceva sa spun ...pe covor..in baie..cel mai bn ar fi in pat ca este mai romantic,,,asa cred eu

anonima (05-Jun-2008, 21:25)
recunosc baietii au multe fantezi...cum ar fi sa vada 2 fete si mai sunt si altele si sunt si disperati dupa sex,doar la sex se mai gandesc...dar in fine au si ei nevoile lor la fel si fetele...imi place parerea voastra...va pup pe toti...

kathy_katy (30-May-2008, 20:52)
in scara,in baie in hol

kathy_katy (30-May-2008, 20:52)
in scara,in baie in hol

maduta (26-May-2008, 21:50)
fetelor...eu am fak sex si in pat si pe covor si in baie...sincer era so fak o data si in masina ...dar era bn ca era noapte ca asa se uitau oamenii la noi...dar acum si voi...nu se poate sa faci chiar unde apuci sex...de ex dau mai ales cn face pt prima data sex...ar trebui so faca mai romantic poate si intr-un loc mai calumea...ca sa nu se sperie si sa nu mai vrea sa faca,,,,dar dupa va descurcati si voi...asta e..succes pooop:*

firestarter (26-May-2008, 16:37)
mie mi se pare o treaba foarte cool sa faci sex unde iti vine..atata timp cat esti cu un partener la care tii si care tine la tine si in care ai totala incredere..imaginati-va numai..in club..dupa cateva pahar, el ti se va parea muult mai dulce..vi se ridica "nivelul" la amandoi..si o sa il vrei atunci.. alte locuri bune mai sunt...in baie, sub dush, pe covor :>, in masina, pe malul unei ape, sau sa inchiriezi o camera la hotel cateva ore doar pt a fi cu el..sau la o petrecere sa va duceti intr-o camera alaturata, locurile cat mai ascunse si mai inghesuite unde te poate simti si atinge peste tot , bucurat-va de viata voastra sexuala si mai ales, protejati-va

caty (26-May-2008, 16:21)
pai ce credeti voi?in urma unui sondaj a iesit k baietii se gandesc o data la 2 sec la sex asa k ,,no comment''.....

Cristina (26-May-2008, 10:28)
Ceea ce cred eu e ca fanteziile baietilor sunt bazate mai mult pe tema :sex.Cit despre dragoste,sa faca ceva romantic pentru o fata nu-i duce capul.Sunt si asa unii dar rar.............................

(22-May-2008, 18:36)

(22-May-2008, 18:36)
eu am o fantezie... pe scarile de la magazinul unirea, ceea ce e frumos, i-am spus si iubitei fantezia mea .. si a zis ca se poate realiza. ba chair i-a placut ideea !!! lucky man !!

claudia marculescu (21-May-2008, 21:42)
parerea mea este ca baietii sunt cam sui cu fanteziile lor

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj (21-May-2008, 21:38)

devils lil sister (11-Apr-2008, 02:01)
fetele au mai multa imaginatzie ...

(10-Apr-2008, 19:12)
ar fi mijto intr.o casa mare..veche [sau un castel :>] ... noaptea 8->..intr.o kmera intunekta..ku doar kteva lumanari aprinse petale de trandafiri p jos si p pat :X sampanie ...si alte chestii

bebe iba (05-Apr-2008, 01:55)
eu si bebe meu am facut dragoste cu tata in camera alaturata...cu bunica in camera alaturata care pe deasupra nici nu dormea...la dush ...in masina......parerea mea...daca 2 pers se iubesc..locu in care fac dragoste nu conteaza

bebe iba (05-Apr-2008, 01:52)
....sincer...eu cred ca o fata are mia multe fantezii decat un baiat...

adry666em (05-Apr-2008, 01:48)
eh

julia2008 (04-Apr-2008, 22:20)
in toaleta aeroportului....loc frecventat d fff multe persoane...

(03-Apr-2008, 23:19)

(03-Apr-2008, 23:18)
..buna..stiu si yo pe cineva care si-ar dori in baie..si considera acest lok..unul foarte interesant

(31-Mar-2008, 20:00)
..... cunosc pe cineva care adora sa faca sex la scoala...intr-o clasa...undeva...pe catedra...in laboratoare.... bne.. nu va ganditi..ca e elev/ eleva

delia (30-Mar-2008, 22:14)
dap..fantaziile baietilor..au cam multe fantazii baietii astia...pai dak stai bn si te gandesti unicele fantazii pe care le au e in privinta sexului si cam atat..

yubitik (30-Mar-2008, 22:07)
pai ar fi zoper sub dus cu arome dulci...uzi amandoi ar fi o experienta placuta...asta e parerea mea

irisca (30-Mar-2008, 02:33)
mie miar placea pe malul marii cind apune soarele sa nu fie nimeni pep laja inafara de noi 2,si ink miar placea intr-o camera roza si prin camera sa fie inprashtiate petale de trandafiri vishinii si luminari.sunteti deacord cu mine?e foarte romantic

(29-Mar-2008, 17:01)
gabyssa

aveti unele dreptate =))... ce dra` nu puteti sa va abtineti...e urat s`o ''faceti'' asa...pe unde apucati..[parerea mea] puteti fi vazuti..sau cine stie ce...da` dak asa va simtiti mai satisfacuti...:-??... ''faceti'' pe unde vreti..

kissZ all girls :X:X

mady (28-Mar-2008, 20:10)
))))))) hai cai culmea tre sa fii un obsedat ca sa faci sex pe unde poti .........da dao in colo de treaba da ce nu te poti abtine??)

yubyrea ta (27-Mar-2008, 14:22)
ce oameni....cum sa fac sex pe unde apuci??))...hai si in masina de spalat???.....sexul este ceva intim...nu de facut in locuri publice..asha ca...shhhhh..ciocu mik..)...)...

o dulcik de fata (27-Mar-2008, 14:20)
da....sa faci cu unu in dormitorul parintilor si sa vina parintii acasa..OH GOOD!

(26-Mar-2008, 15:22)

mirela (26-Mar-2008, 15:22)
ji fetele au fanteziile lor pfffffff ei nu se gandesc decat la ei

larysuk (25-Mar-2008, 18:09)
poi baietzilor ce nu le trece prin cap......insa sicer pt o fata nui chiar asa de simplu sa le indeplineask lor fanteziile....ar km trebui sa se gandeask si ei la ceea ce le place fetelor....k a km venit era knd fetele sunt la putere si sunt mai puternice.....sincer in ultima vreme sunt multi baietzi kre plang....mai multi k fetele....asa k fetelor....bravo voua....tot respectul:*:*:*

eu (24-Mar-2008, 18:42)
mie mi-ar placea undeva p malul marii,tarziu in noapte,sa ne imbie briza marii si valurile c vin peste noi...

(20-Mar-2008, 18:34)
annet are foarte mare dreptate! mereu auzi d "fanteziile baietzilor" dar auzi foarte rar (sau delok) de fanteziile fetelor. si noua ne plac saruturile pasionale si dansurile fierbintzi... si dc sa ne recunoastem k si noua ne plac fanteziile baietzilor si multe dintre ele se regasesc si in fanteziile noastre.

andreea (20-Mar-2008, 17:31)
cred k cel mai incitant loc ar fi intr-o pestera,noaptea inconjurati de tot felu de chestii,ar fi marfa rau

(20-Mar-2008, 00:47)
acuma sincer pacat k nu se face sexologie la scoala din clasa 10 sau 11 pt k am atatea colege care nu stiu multe chesti si siau inceput viata sexuala ...nu stie ce este aia pastila de a 2 zi sau anticonceptionale ...prezervativ si atata si nici pe ala nul folesesc ...parintzi nu prea vorbesc cu ele k cred k isi dau seama singure ce trebuie sa faca dar asta e ... eu am noroc de asa o mama

(20-Mar-2008, 00:45)
in bucatarie ...sa foloseasca tot felu de chestii frisca miere ..sau nu neaparat in bucatatie ...sau in locuri noi ...si incomode ...sa faci pe graba ...le place f mult

(20-Mar-2008, 00:42)
eu cred k le palce undeva unde este mai riscant sa te prinda cineva ...

sweety (19-Mar-2008, 17:05)
eu ma gindeam ca o partida de sex baietilor le place in locuri incomode,caci cred ca se simt mai aproape de iubita lor sau nu ?

andreea (19-Mar-2008, 02:13)
le place oriunde e picant,riscant sau mare agitatie..hai sa fim serioase ei vor oriunde ,dar depinde daca noi le permitem

(19-Mar-2008, 01:06)
oare daca nu s-ar fi inventat sex-ul ce mai faceau baietzii ????

anka (18-Mar-2008, 00:53)
Offff... lor le place sa faca sex orinde...numai sex sa faca....

mmykyy (17-Mar-2008, 12:14)
hmmm e foarte incitant sa faci sex in apa marii,in scara blocului,in dus,in cada,pe faleza,in masina,pe hol(cu parintii in dormitor)pe scaun.in balcon......e foarte tare....si in pat e f bine dar mai iesim si noi din "monotonia" asta cu patul:*:*:*

(16-Mar-2008, 15:00)

alexxxa (16-Mar-2008, 15:00)
le place si in beci sa faca sex :> sau pe acoperis )

rad cu tine (15-Mar-2008, 17:46)
hmm cel mai mijto e in aer liber...noaptea...

cherry_choklate (15-Mar-2008, 13:14)
pai ar mai fii kabina de dush....da kiar k baetzii sunt obsedatzi....

georgiana (15-Mar-2008, 12:17)
in cimitir...buna idee...dar in zapada atzi incercat......oricum nu cred ka rezistati molt

Rafa (13-Mar-2008, 19:28)
pai...stiu si eu...pe birou.e foarte tare...

bruneta_pusygirl(brunetaxy?))))am un sot minunat si pedeasupra e foarte romantik! (13-Mar-2008, 01:51)

bruneta_xy? (13-Mar-2008, 01:48)
da am facut sex cu sotul meu in dormitorul meu,si in dormitorul parintilor mei.a fost minunat nu am sa uit nici makar o noapte din cele petrecute impreuna.totul a fost minunat si este in continuare.sotul meu e un barbat minunat si foarte romantic ceea ce mi am dorit si am visat mult la un barbat sa fie al meu.acum la m gasit si este l meu pentru o viata lunga...si ma face foarte fericita lucrul k vom aduce pe lume si un copil.!dar n am sa uit sa va spun si altele ...ca am facut sex in apa mari,la baie,pe masina de spalat ,in cada ,in dus e fantastik n am cuvinte.......imi place foarte mult so fac pe masina de spalat e mult mai excitant.

(11-Mar-2008, 17:40)

daya (11-Mar-2008, 17:40)
aaa sau in bazin.. intro statiune? ati incercat/ ) eu da

daya (11-Mar-2008, 17:38)
facand baie...e nemaiponeit de excitant! +lumina lumanarilor. in masina e chiar incomod. iar in club... bleah! nici nu mas gandi. mai ales in toaleta baietilor.

candy (11-Mar-2008, 00:53)
in cameram mea, parintii sunt acasa si ar putea intra oricand

aishwarya (09-Mar-2008, 20:33)
in cimitir ati incercat eu da..putin cam sinistru dar merge

ilinca 70 (09-Mar-2008, 17:17)
in apa, la mare, ati incercat?
sau in tren???????????

(28-Feb-2008, 16:57)
mai stiu eu una: pe masa din bucatarie sau in cada.stiu din sursa sigura oricum e cam adevarat ce e scris acolo,dar faza din baie, e chiar....beah..chiar e scarbos

Happy feet (27-Feb-2008, 21:36)
Da,mai stiu eu un lucru pe care voi nu l-ati aflat inca:in primul rand sexul in toaleta e....bleah.In al doilea rand,sa-mi zica cineva unde gasesc o sala de fitness total nepopulata..ca nah,nu vreau sa ma vada toata lumea..transpirata.Cat despre masina...mai bine pe bancheta din spate decat sexul oral in mers.V-ati uitat la prea multe filme.Wake up lume!

bebe (26-Feb-2008, 17:53)
cred k ar fi "nice" sa o faci in locuri ciudate...m-am gandit desi ink nu am experimentat...la un moment dat...si prietenul meu imi zicea ca isi dorea cu mine si ink una...sau in zapada,noi fierbinti...nu stiu...insa cunosc persoane kre au facut-o prin cine stie ce locuri si au zis k e palpitant si mai cool...poate ar trebui sa incerc si eu...dar mai incolo...ptr k de abia mi-am inceput viata sexuala si am facut-o doar o data...

Marya (25-Feb-2008, 11:37)
Mda...interesant...mai ales faza q cimitirul...pe morminte...soooooper interesant......o sa o incercam si asta... )

(23-Feb-2008, 17:49)

(23-Feb-2008, 17:49)
Issa:* Mai toata lumea crede ca baietii/barbatii au o multime de fantezii erotice sau ca visul lor cel mai mare in materie de sex, e sa o faca cu 2 si asha mai departe..Dar nu intotdeauna e asha..Am o relatie de aproape 2 ani, ne intelegem foarte bine si ne iubim mult, chiar daca mai apar si certuri. La capitolul sex suntem f compatibili, stim amandoi ce ne dorim. Insa, de multe ori l`am intrebat ce fantezii are, deoarece sunt genul de fata careia ii place sa experimenteze lucruri noi, si am zis de ce nu? Insa mi`a spus ca nu are nici o fantezie.. Si il cred pentru ca nu e genul de baiat care sa ma minta..Asha ca eu avand o imaginatie foarte bogata) stau mai bine la capitolul asta. Asha ca am incercat si in club, si in natura sau masina. E mai excitant si incitant in acelasi timp, de cat ii banalul dormitor. Fiecare isi condimenteaza viata sexuala cum doreste, nimeni nu e obligat la nimic.

sweet girl (23-Feb-2008, 16:01)
ioiiiiii doamne ce articol da nam inteles unde scrya d cimitir ...?pt ,,just_me,,k nu am vazut nimik scris despre asta da cel mai tare e ala cu liftul pareea mea.cel mai misto dintre ce este mentionat acolo.si are dreptate ,,adela_ubitha,,chiar ca e prea exagerat .............

bya (21-Feb-2008, 19:15)
cred k sunt mai multe locuri...niki nu va gand voi la cate se gandesc baietii in general...

ana (21-Feb-2008, 00:23)
va rog ajutatima nu sh dar am devecnit chiar f trista din cauza ca nu prea sunt populara adik sunt o fata dragutza si nu sunt nici timida si nu sh ce am dar la scoala nu prea sunt populara si nu intleg de ce baietii nu prea ma baga in seama (nici macar nu am avut un prieten pana acum si am 15 ani asta poate si din cauza ca nu imi pol mde niciun baiat)am uneole colege care sunt mai timide si care nu fac nimik si la unii baieti le pl de ele si ele nu se dau la ei sau chestii deastea si eu care nu sunt timida si sunt si dragutza nu ma prea baga nimeni in seama ..nu mai suport vreau sa fiu mai populara si sa fiu mai fericita !uneori cred ca nu am nimik bun ..asta doar in unele momente va rog datimi un sfat sau ajutatima ca sa nu mai fiu asa de des trista si sa am si eu viata mai frumoasa ..cred ca am exagerat cu asta un pikplsplspls va rogg si scz ca nu am vb despre subiectul care era ici

didi (17-Feb-2008, 20:52)
stiti....cam multe fete vorbesc dar....prea putina practica!multe dintre voi nu ati avut parte nici macar de o prima data, dar voi vb........

just_me (15-Feb-2008, 21:02)
foarte tare faza k cimitirul,dar un pik km sadik,nu kredtzi?)

(15-Feb-2008, 18:02)

(15-Feb-2008, 18:01)
impreuna ku iubitul meu am fakut-o kiar pe o plaja publika !!!!!!!!!

guestGiRl (15-Feb-2008, 15:47)
dar la sex in grup nu v-ati gandit?Mi se pare foarte tare ideea cate posibilitati am avea in 3 de ex doar ganditi-va la un mod romantic nu la un mod scarbos cate placeri ai putea obtine in acelasi timp

(12-Feb-2008, 20:16)
ok ok fanteziile de genul nu trebuie satisfacute decat baiatului cu care esti sigura ca o sa ramai ceva mai mult timp dar inca ceva si el tre sa se gandeasca la fanteziile tale dak nu sa nu faci o asemenea greseala

Alynutza (12-Feb-2008, 19:45)
Sa va zic o chestie sooper:nu vi se pare bestial sa faceti dragoste intr-o sala de cinema? Dak vr sa incercati asigurati-va inaite k aveti 18 ani.Tu te imbraci intr-o fustita mini care sa-ti permita sa te asezi in bratele partenerului fara probleme.Va asezati pe ultimul rand, sau undeva sa nu fiti vazuti si cand se face intuneric sari pe el... N-o sa uitati nicicand experienta asta si o sa va apropie si mai mult. E batut in cuie ca si ei adora aventura... nu?

Alynutza (12-Feb-2008, 19:37)
sunt total de acord cu articolul "Fanteziile baietilor", dar li se potriveste la fel de bn si unor fete(chiar si mie).Sa va explic: eu sunt impreuna q iubitul meu de aproape 3 ani si dak tot timpul faci dragoste la fel, in acelasi loc si in acelasi stil incepeti sa deveniti lipsiti de pofta... totul vi se pare vechi.Din cand in cand mai avem nevoie si sa facem nebunii... Riscul de a fi prins in mijlocul actiunii te face sa simti totul mult mai intens... Si ganditi-va cat va veti distra amintindu-va peste catva timp cum era sa fiti prinsi...

(12-Feb-2008, 18:30)

(12-Feb-2008, 18:30)
daca miar cere asa ceva ias lasa impresie k vrea si las lasa k ochii in soare

(10-Feb-2008, 22:23)
da, am facut dragoste cu prietenul meu, pe masa din bucatarie si a fost ceva uimitor pt amandoi, insa casa era doar a noastra si nu m-am temut k o sa vina cineva peste noi.

(10-Feb-2008, 22:18)
sincer...eu nu sunt de acord sa fac dragoste in locurile publice...asa la repezeala,doar k vrea el. Eu cred k poate astepta pana ajungem acasa la el si facem un dus(se poate chiar si acolo in vana)dar in locuri publice...niciodata! Ii adevarat k uneori te poate surprinde dragostea lui si si-o manifesta oricum si oriunde,dar never in locuri publice!

Puk (08-Feb-2008, 20:40)
nu am incercat dar am auzit ca...sub barca de pe plaja...(park vad ca la vara baietii stau cu prietenele lor la coada la barca salvamarului))...sau pe masina de spalat...pe o masa de biliard...sau vara pe bloc cu stelele si luna...sau dimineata in curte pe gazonul cu roua...si fetele sunt trasnite

crazy life (06-Feb-2008, 22:35)
asta imi plak...hai sa va mai zik io cateva...in garaj...pe motor..pe banca in park..ji in vestiarul de la sc....io am vaz scene de astea...ji in italia adora so faca pe motor...)e fain... viatza e momoasa ji merita traita..io pn acu am fakuto doar in pat...da o sa incep sa incerk ji altceva k deja mam plik dee pat... ascultatzima..nu pierdetzi nici o ocazie dar nici sashi bata cineva jok de tin..moderat totul e ok..:*:* ji sa nu va luatzi de baietzi dak au fantazii de genul asta k o viatza au ji ei ji noi ...va poop..:*:*

BeaTrixluvya (06-Feb-2008, 20:30)
LA PRIETENA ACASA-are prietena dar fanteziile lor este ca el sa faca sex cu mama ei,in patul tatalui ei.

I LOVE YOU (06-Feb-2008, 17:14)
AICI NO COMENT DAR VA SPUN CA CE E SCRIS EU NICIODATA NAS FACE ADIK CU BAIA BARBATILOR CU MASINA SI ALTE PROSTII CIN VREA SA MA GAS ID MEU E (ADELA_UBITHA) VA AST PWP ALL

(06-Feb-2008, 17:14)

creatza (05-Feb-2008, 13:49)
ee aici intodeauna trebuie sa vi cu ceva nou si sa il surprinzi placut sa nu mearga la alta pt ca orice soaric trage la mai multe gauri ......si no asta i viata trebuie traita la maxim ca i scurta si eu i inteleg uneori pe baieti

Pusha (05-Feb-2008, 03:42)
trebea sa cereti unui baiat sa spuna....nu ?

annet (04-Feb-2008, 17:55)
trebuie sa recunoastem k baietzi asteau au muuuulte fantezii...dar de ce sa nu recunoastem k si noi suntem cam la fel...si uneori poate chear ii intrecem... :>

annet (04-Feb-2008, 17:41)
trebuie sa recunoastem k baietzi asteau au muuuulte fantezii...dar de ce sa nu recunoastem k si noi suntem cam la fel...si uneori poate chear ii intrecem... :>

annet (04-Feb-2008, 17:40)
trebuie sa recunoastem k baietzi asteau au muuuulte fantezii...dar de ce sa nu recunoastem k si noi suntem cam la fel...si uneori poate chear ii intrecem... :>

(04-Feb-2008, 17:40)

annet (04-Feb-2008, 17:39)
trebuie sa recunoastem k baietzi asteau au muuuulte fantezii...dar de ce sa nu recunoastem k si noi suntem cam la fel...si uneori poate chear ii intrecem... :>

(04-Feb-2008, 13:59)
gia: n-am facut-o nicioadata.. dar am multe idei .."fantezi erotice" .. poi:-? sa incep 1.pe masa in bucatarie 2.in pat:X (romantik) 3.in natura [padure,park] 4. mashina de spalat, pusa in functiune k sa vibreze).. 5.in mashina 6.intr-o casutza din copac).. locuri is multe

gabi (04-Feb-2008, 12:03)
incercati in cinema.....in baia cinematografului sau cat timp el se uita la film...tu ii faci sex oral iti zioc sigur ca nu mai trece mult timp pana sa te ia in baiesi va spun un secret noi niciodata nu am putut sa ne uitam la un film pana la capat impreuna.........

joanna (03-Feb-2008, 15:52)
de obicei baietilor le plac sa o faca impreuna cu iubita in club, mai ales

Byank (02-Feb-2008, 22:45)
da stiu k ma iubesti ...da nu blochezi nici un lift...:-L...mrr baby mrrr...aa da si eu :*:*:*

Iceman (02-Feb-2008, 22:41)
da stii k te iubesc nu??? ;...lasa k data viitoare knd mergem la me blochez eu liftu )) :*:*:*bsk

Byank (02-Feb-2008, 22:40)
Baby [Iceman]...[ca sa nu zic bebe Cosminel]...shht :-$...nu is sadica...sunt doar eu ;

Iceman (02-Feb-2008, 22:37)
byank ce sadica poti fi :| )

Byank (02-Feb-2008, 22:36)
...Hmmm... :-?...in cimitir :>...8->

amor_gitana2000 (01-Feb-2008, 23:04)
credeti k exista si locuri in kre nu ar face-o?

anonim (01-Feb-2008, 12:51)
la doOosh e cel mai tare :x :x :x ... sOoOper fain te simti :x

stama_diana (30-Jan-2008, 14:51)
sunt super tari. eu cu prietenul meu mereu incercam lucrur noi, in masina in afara orasului. super tare.

MaDuZzA (30-Jan-2008, 12:53)
toate ca toate.....dar....hmm in baie....sau in bucatarie pe masa....e super...numai sa aveti mare grija la )pahare i)

paula987 (29-Jan-2008, 23:57)
buna seara......dar de facut in parc iarna pe vremea asta (mia bine zis acum 2-3saptamani)....da in tineretului.....intai isi face de cap pe deal si se da cu ciolofanu, pe picioare....etc.....ca si copii aia mici apoi ....are chef de altele ....eram cam 1.30 noaptea, un ciolofan....apoi ggeaca lui.....era cald .....marfa ideea si tampita ca noi 2. ce se-aseamana se-aduna nu???? ;.....si ane-a placut la amandoi.....dar sa nu mai zic ca am fost intrerupti de varamiu ca isi pierdu-se bratara in masina lu gagikmiu in timp c o facea si el cu gagiksa.....nu de alta dar noi am mai fi vrut inca odata....dar de ....a trebuit sa ne intoarcem.....dar vreau sa zic ca a fost o experienta marfa.....as mai repeta-o ...

cleopatra (29-Jan-2008, 23:53)
mi se par prea tari ideile...si absolut normale...exact ceea ce vor baietii vor si fetele...doar k noi fetele ne exprimam intr-o maniera diferita ...mai romantice,pa cand baietii sunt un pic mai vulgari poate,,,ceea ce noua ne plce...eu am o viata sexuala foarte placuta,iubitul meu este foarte bun la pat...experimentam mereu lucruri si pozitii noi...intr-o rel depinde foarte mult de ambii parteneri...noi ne iubim fara bariere si e perfect asa

denitzuca (29-Jan-2008, 19:03)
)io am patit faza cu blocatu in lift din vina lui desigur intentionat)da nam facut mai nimik iesit din comun)si inca o faca cu dormitorul parintilor da nam facut prosty)=)) il besk mult

girl sweet (29-Jan-2008, 01:59)
....cine imi da dreptate ca bayetii sunt ca niste animale infocate si mai ales OBSEDATE DE SEX??????

girl sweet (29-Jan-2008, 01:56)
off..bayetii ....daca te dai putin la ei imediat li se ridica adrenalina)...mai nou am auzit ca se face sex pe langa copaci in timpul unei petreceri dar pa partea copacului unde nu vede lumea))....off thoamne or sa moara intr-o zii de sex...

pisulachie (28-Jan-2008, 23:01)
de obiceo baiti considera ca totul se rezuma la sex si nu tin cont de partenera de viata.
baieti dac ar putea ar face tot ce le trece prin ca si dupa ei fata ar trebui sa le faca toate mofturile

eo (27-Jan-2008, 14:48)
aia cu in dormitorul parintilor....e chiar ff tare...pt k sti k orikand poate sa te prinda cineva,..si ai o adrenalina de nu se poate..sau la cinema....

anda (27-Jan-2008, 14:32)
e tare faza:X dar eu cred k deja m`a remarcat...j n0 prea mere faza k ieshitu in evidenta pentru k el este super timid ...oricum mie imi place de el j faza k flirtul in fatza lui...e veche rau de tot fac chestia asta in fiecare zi k toate k el se uita cam urat:*:*:*orikum ideile sun sooper cool

smithgirl (26-Jan-2008, 21:27)
da... asa e ca sa ne completam unul pe altul. noi vrem intimitate ei vor ... dar ziceti voi: va pare rau k baietii vor asta? dak nu ar vrea cum s-ar mai inmulti lumea?e cva normal . asta sta in firea lor. kiar si faptul ca oftezi cu voce tare poate atrage un baiat intro anumita masura...lasa fetelor... k fara ei si vointa lor... nu ar mai fi asa senzual... ne completam...

camelia (26-Jan-2008, 18:48)
da creq...sunt obsedati de sex..doamne..:-

dia (26-Jan-2008, 00:37)
Baietii sunt baieti....

Iceman (25-Jan-2008, 22:06)
in toaleta unui avion :>

Maria (25-Jan-2008, 21:12)
da....mai stiu eu unde)....am aflta mai nou...si la cimitir))pe morminte)...

(25-Jan-2008, 19:59)
da..,e misto la ce se gindesc baietzi...dar pe deoparte rau...ca nu se gindesc daca ar vrea asa ceva fetele

(25-Jan-2008, 16:47)

ale (25-Jan-2008, 16:46)
wow misto nu stiam chestiile astea! http://ale-fatainroz.hi5.com comentarii plsss!